Am reascultat o înregistrare făcută cu ceva timp înainte de trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa, în care marele duhovnic vorbește despre smerenie și ascultare, despre nevoitori și rugători, care au î
Am reascultat o înregistrare făcută cu ceva timp înainte de trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa, în care marele duhovnic vorbește despre smerenie și ascultare, despre nevoitori și rugători, care au î
În aburul smirnei cu dulce miros, un înger pătrunde uşor şi îngenunchează. O floare de crin cucernic se pleacă spre Cea Preacurată şi odată cu ea fruntea solului ceresc. Iată, binecuvântarea Tatălui trece
Spațiul contemporan influențat de procesul efemer al împlinirii profesionale ne prezintă o lume apropiată de viața religioasă, dar, paradoxal, tributară unui apetit continuu pentru satisfacerea plăcerilor. În
Sfântul Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre paza inimii, 10, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 286 „(Învățătura de) bază a creștinismului aceasta este:
Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, când cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri
În Duminica a 33-a după Rusalii, 25 februarie 2024, la începutul perioadei liturgice a Triodului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în
Una dintre întrebările cele mai frecvente care apar în întâlnirile dintre bătrânii Patericului și cei care aveau întrebări este interogația directă și fără prea multe precizări: Ce să fac? Iar acești î
În actul smereniei există, simultan, o mișcare de coborâre de sine și una de înălțare. Cele două mișcări născute din smerenie sunt evidențiate limpede de avva Ioan cel Pitic, în apoftegma 20: „«Avva
Avva Ioan de Tebaida, în singurul cuvânt care a rămas întipărit în memoria pustnicilor, vorbește tocmai despre smerenie: „Călugărul trebuie să practice mai presus de toate smerenia. Aceasta este prima
Liniile de forță ale spiritualității Părinților pustiei egiptene se regăsesc în practicarea asiduă a smereniei și pocăinței. Smerenia este prezentă implicit în majoritatea actelor pe care le săvârșesc pu
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a XX-a, VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, p. 302 „Cum vom dobândi, dar, smerenia cea mântuitoare? (...) Dacă în toate împrej
Miracolele nu abundă în Patericul egiptean. Ba dimpotrivă, am putea zice chiar că există o cenzură a minunilor în cartea înțelepciunii Părinților ascetici din deșert. Înălțimea duhului la care au
Una dintre apoftegmele cele mai cunoscute, și în același timp cele mai zguduitoare despre Avva Sisoe, dintre cele pe care le găsim în Patericul egiptean, este cea care relatează moartea
Unele gânduri ale Părinților deșertului, pe care le găsim în Pateric, sunt atât de înalte și de cristaline, încât orice glosă în jurul lor nu poate decât să diminueze impactul lor asupra spiritului.
Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 5, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 216 „Venind harul îi învață să nu țină (în mare) cinste
„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus ucenicii Lui și I-au zis: Cine este, oare, mai mare în Împărăția cerurilor? Atunci Iisus, chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor și a zis: Adevărat zic
Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 40, pp. 152-153 „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească
La Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim participă multă lume, dintre care copiii şi oamenii simpli, uluiţi de minunile pe care le săvârşise şi aşteptându-se probabil la ceva cu totul ieşit din comun
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXV, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 756 „Înălțimea pe care o dă lumea este cu silnicie și plină de frică; înălțimea pe
Duminica a 33-a după Rusalii (a Vameșului și a Fariseului) Luca 18, 10-14 Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu ca să se roage: unul era fariseu și celălalt vameș. Fariseul, stând drept,
Smerenia, cea pe care Sfântul Ioan Scărarul o numește „un har fără de nume”, are, în paginile Patericului, chipuri felurite. Niciodată nu este în întregime epuizată în vreo definiție, mereu are chipuri su