Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an. În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este
06 Apr, 2026
x
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an. În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este
Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, al șaselea popas duminical al Postului Mare, a fost prăznuită cu bucurie la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. La finalul Sfintei Liturghii săvârșite aici, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat înțelesurile duhovnicești ale praznicului, plecând de la Evanghelia duminicală (Ioan 12, 1-18). Preafericirea Sa a afirmat că, în esență, semnificația sărbătorii Floriilor este aceea că „florile virtuților din suflet, adunate în Postul Mare, sunt oferite lui Hristos”.
Sute de clerici și mii de credincioși din municipiul București și județul Ilfov au dat o mărturie vie a credinței lor urmând, în chip simbolic, călătoria făcută de Domnul Iisus Hristos din Betania către Ierusalim. Purtând stâlpări în mâini, luminosul alai s-a îndreptat în procesiune de la Catedrala Națională până la Catedrala Patriarhală istorică, avându-l în frunte pe Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal. Pe Colina Bucuriei, pelerinii au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a sfințit icoana praznicală și a rostit un cuvânt de învățătură.
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
La începutul lunii aprilie, lucrările desfășurate pe șantierul Catedralei Naționale continuă într-un ritm susținut. Cu toate că, începând cu sărbătoarea Bunei Vestiri, accesul pelerinilor a fost permis pe esplanada impunătorului lăcaș, la interior se depun eforturi ample pentru definitivarea picturii în zona dintre naos și pronaos, dar și pentru amenajarea paraclisului aflat la cota -11 metri. Toate aceste lucrări au în continuare nevoie de sprijinul nostru pentru a putea fi duse la bun sfârșit.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a binecuvântat astăzi, 1 aprilie, lucrările realizate la Sala de tradiție din incinta Comandamentului Statului Major al Forțelor Aeriene Române din București. În cadrul unei ceremonii, în Amfiteatrul „Hermann Oberth”, au fost oferite o serie de distincții militare tuturor celor care au sprijinit modernizarea și valorificarea patrimoniului istoric și spiritual al Forțelor Aeriene, contribuind la păstrarea tradițiilor și la consolidarea identității instituționale.
Sărbătoarea Floriilor este prefațată în București și Ploiești de un pelerinaj care va avea loc sâmbătă, 4 aprilie 2026. În Capitală, procesiunea clerului și a credincioșilor cu stâlpări și icoana Intrării Domnului în Ierusalim se va desfășura pe un nou traseu, de la Catedrala Națională către Catedrala Patriarhală istorică. Mai multe informații despre acest eveniment duhovnicesc care ne pregătește pentru Florii, dar și pentru Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos a oferit părintele Ștefan Zară, consilier eparhial la Sectorul cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Sfânta și Marea Zi de Marți ne așază înainte, cu solemnitate și cutremur lăuntric, pilda evanghelică a celor zece fecioare, chemându-ne neîncetat la trezvie întru așteptarea Cerescului Mire. Cinci dintre
Suntem în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. În aceste zile sfinte şi mari suntem alături de Hristos pe calea Crucii, având înainte speranţa învierii. Participăm în fiecare zi, din Săptămâna Mare, la sfintele slujbe care se oficiază în bisericile ortodoxe din ţara noastră, unde ascultăm Sfintele Evanghelii ce ne vorbesc despre Jertfa lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc. Trăim cu toată fiinţa noastră momentele „Sfintelor, Mântuitoarelor şi Înfricoşătoarelor Pătimiri ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos” surprinse în Denia celor 12 Evanghelii, în Ceasurile Împărăteşti din Vinerea Mare şi Vecernia Sâmbetei celei Mari, când se scoate Sfântul Epitaf.
La Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită astă-seară, 6 aprilie, Denia din Sfânta și Marea Marți. Potrivit tradiției împământenite, la Deniile din primele patru zile ale Săptămânii
Cu siguranţă, viaţa omului stă sub semnul sărbătorilor. A celor sfinte şi însemnate cu slovă roşie în calendare. Toate au răsunetul lor în existenţa oamenilor şi comunităţilor, dar Crăciunul şi
.jpg)
Procesiunea de Florii, Bucureşti, 2025:
Executivul a adoptat vinerea trecută actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină. Diminuarea de 11% a accizei la motorina standard, adică de 30 bani/l (sau 36 bani/l cu tot cu
Preţurile alimentelor au crescut în acest an cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, însă, după Paşti, sunt posibile noi majorări, în contextul creşterii costurilor cu energia, gazele şi
Guvernul a adoptat pachetul de solidaritate care prevede că peste 2,8 milioane de pensionari vor primi un sprijin în 2026, în două tranşe, în lunile mai şi decembrie, a declarat ministrul muncii, Florin Manole. Pe
CFR Călători va suplimenta cu vagoane trenurile de pe rutele cele mai solicitate, în perioada sărbătorilor pascale, în special pe cele care asigură legătura dintre Bucureşti şi marile oraşe din principalele re
Numărul total al copiilor care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul anului 2025, de 7.418, cu 656 mai puţini față de finele lui 2024, conform Autorității Naţionale pentru
Iubitorii de artă se pot bucura, până la 19 iulie, de splendida expoziție „Vermont și farmecul Belle Époque”, organizată la Art Safari New Museum în București. Expoziția cuprinde lucrări din toate etapele creației artistice a lui Nicolae Vermont (1866-1932), un artist apreciat, care a contribuit la modernizarea picturii românești. Printre operele expuse se află și câteva cu temă religioasă.
Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, va susține două reprezentații ale spectacolului extraordinar „Săptămâna Patimilor”, în Miercurea Mare și Joia Mare, pe
Dirijorul Cristian Măcelaru revine la pupitrul formării unei noi generații de artiști, coordonând, în perioada 24-28 august, o nouă serie de masterclassuri în cadrul ediției a XX-a a Concursului
La sfârșitul lunii martie, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya/Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista
La Galeriile de Artă „Alfa” din Bacău este deschisă expoziția itinerantă „Jandarmeria Română 1850-2020”, care reunește piese de patrimoniu și obiecte cu valoare istorică, distincții, brevete,
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a lansat, la 1 aprilie, sesiunea de finanţare nerambursabilă pentru anul 2026, care cuprinde şapte programe de finanţare: Educaţie, Cultură, Societate civilă, Ma
La jubileul de 150 de ani de la fondarea Academiei Române, Patriarhia Română a editat o monografie-album a clericilor Bisericii Ortodoxe Române care au fost membri ai celui mai înalt for de excelenţă
Acum mai bine de 30 de ani, un părinte drag sufletului meu mi-a schimbat din temelii (unele șubrede, așezate în perioada comunistă) modul de a trăi noaptea de Înviere. Există un „înainte” și un
Săptămâna Mare ne împarte între liniștea slujbelor la ceas de seară și agitația pregătirilor pentru Paști din timpul zilei. Poate nu degeaba în Moldova există vorba aceasta, că până la Florii toate
Academia Română va celebra, în 6 aprilie 2026, împlinirea a 160 de ani de la fondare printr-o serie de evenimente. În cadrul şedinței festive, care va avea loc în Aula instituției, vor susține
Pictura în mozaic a Catedralei Naționale este în lucru. Magistrala operă a echipei de pictori bisericești coordonați de pictorul Daniel Codrescu, apreciată odată cu evenimentul sfințirii acesteia la sfârșitul lunii octombrie 2025, are nevoie în continuare de sprijinul nostru pentru a deveni o mărturie integrală prin imagine a vieții bisericești a poporului român, dar și o carte de vizită pentru oricine poposește în noul lăcaș de rugăciune din Capitală.
Pelerinii și vizitatorii care doresc să ajungă la Catedrala Națională au, începând de miercuri, 25 martie, un motiv de bucurie, întrucât două noi magazine de obiecte bisericești au fost deschise în incinta monumentalului edificiu religios. Cu acest prilej, toți cei care doresc să viziteze Catedrala Națională vor avea acces pe esplanada din fața lăcașului de închinare pentru a putea admira îndeaproape măreția acestui simbol al credinței românești.
Dintre aparițiile editoriale semnificative pentru începutul de an semnalez cititorilor publicarea la Editura Basilica a volumului Centenarul Patriarhiei Române, noi sfinţi români şi sfinţirea picturii Catedralei
În ziua de 6 februarie a Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar, la Catedrala Patriarhală din București a fost recunoscută în mod public și solemn sfințenia a 16 femei de neam român care s-au făcut pildă prin viețuirea lor în multe momente ale istoriei poporului nostru. Proclamarea generală a canonizării acestora a avut loc la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în lăcașul de închinare de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 53 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod.
În Anul omagial al pastorației familiei creștine, Ziarul LUMINA reafirmă rolul fundamental pe care familia și femeia îl au în păstrarea identității creștine și în formarea unei societăți întemeiate pe
Valentina și Cristinel Rusu sunt părinții a șase copii, cu vârste între 14 ani și 3 luni, cinci băieți și o fată. Pentru ei bucuria copiilor lor este cel mai de preț lucru pe care îl pot avea. Dacă Moș Cr
Biserica Ortodoxă Română prăznuiește la 1 ianuarie Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și îi sărbătorește pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi pe mama sa, Sfânta Emilia. Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală istorică din București, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare. La final, a fost oficiată slujba de Te Deum la Anul Nou și a fost proclamat Anul omagial şi comemorativ 2026. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat icoanele acestui an, care înfățișează Familia sfântă a Sfântului Vasile cel Mare și Soborul Sfintelor Femei Române.
versuri de Pr. Cristian Alexandru Pe tine, Maică sfântă, cu cinste te slăvesc Toți îngerii în ceruri și neamul omenesc. Fecioară Preacurată, ce pururea te rogi, Și oamenii din rele prin h
Slava Domnului s-a pogorât asupra Catedralei Naţionale din Bucureşti la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prin săvârşirea Sfintei Liturghii, încununată de slujba Sfinţirii picturii în mozaic şi a exteriorului sfântului lăcaş. Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I şi Preafericitul Părinte Daniel al României au slujit în fruntea unui sobor de 64 ierarhi, 67 de preoţi şi 12 diaconi. La slujbă au participat delegaţi ai clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi din diasporă, preşedintele României şi preşedinta Republicii Moldova, autorităţi civile şi militare, reprezentanţi ai altor culte religioase şi ai unor organizaţii neguvernamentale. Închinarea în Sfântul Altar continuă, zi şi noapte, până la 31 octombrie 2025.
Biserica este mireasa Mântuitorului, adică este lumea însăși, pentru care Mântuitorul a venit pe pământ, a trăit, a murit și a înviat „a treia zi, după scripturi”. În limba română, cuvântul care
Poporul român, o insulă de latinitate între atâtea popoare slave, cu o istorie îndelungată și agitată, în aceeași vatră strămoșească, a avut ca suport Carpații, coloana vertebrală a ținuturilor, și ca
Din compoziția noii icoane „Soborul Sfinților Români” în chip inspirat nu lipsește trimiterea la Catedrala Națională. Turle și cruci apar pe fundalul de sus al imaginii, în corespondență cu Sfântul
Sfințirea, pentru întâia dată, în Catedrala Mitropolitană din București, a Sfântului și Marelui Mir, a avut loc în ziua de 25 martie 1882. Documentul oficial, semnat de regele Carol I al României, de
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte astăzi, 4 februarie, împlinirea a 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. Acest moment istoric a fost marcat la Catedrala Patriarhală din București, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu 48 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod. La final, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea aprobată de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 11-12 iulie 2024.
Biserica Ortodoxă Română aniversează marţi, 4 februarie 2025, 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. În urmă cu un veac, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat Actul de
Academia Română a sărbătorit astăzi, 6 aprilie 2026, în sesiune festivă, împlinirea a 160 de ani de la fondare. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, reunind academicieni, profesori universitari, oameni de cultură și numeroși studenți. La eveniment a participat și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit rânduielii specifice slujbelor din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului, în bisericile ortodoxe a fost săvârșită în seara zilei de duminică, 5 aprilie, Denia din Sfânta și Marea Luni. La Catedrala Patriarhală din București, slujba a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi din care a făcut parte și părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
La Catedrala Mitropolitană din Iași, clericii și credincioșii au cinstit duminică, 5 aprilie, purtând în mâini ramuri de salcie și flori, praznicul Intrării Domnului în Ierusalim. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. „Învierea Domnului Hristos ne vădește că nu răul are ultima putere în această lume”, a afirmat Preasfinția Sa în predica rostită după citirea textului evanghelic de la Sfântul Ioan, cap. 12, versetele 1-18. În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Emanuel Vărvăruc a fost hirotonit întru preot pe seama Parohiei „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” Poiana Brăești, Protopopiatul Dorohoi, județul Botoșani. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat „Moldova” Iaşi, dirijat de lect. univ. dr. Consuela Radu-Țaga.
Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim a fost sărbătorit duminică, 5 aprilie, și la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu prin Sfânta Liturghie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
La praznicul Floriilor, 5 aprilie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca. Ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Hristos - Împăratul nostru”: „Domnul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, a fost aclamat, iar mulțimile au strigat: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!» Acum, întrebarea simplă, dar foarte importantă, este: De ce erau entuziasmate mulțimile? De ce strigau «Osana»? Ce biruință a purtat Împăratul nostru? Să știți că Împăratul nostru, Hristos, a purtat cea mai mare biruință: biruința asupra morții și a păcatului”. Chiriarhul a subliniat că Domnul nostru Iisus Hristos a venit în lume ca Domn al vieții și a biruit moartea. Conform tradiției din Duminica Floriilor, ierarhul a citit rugăciunea de binecuvântare a stâlpărilor, care, la ieșirea din sfântul lăcaș, au fost împărțite tuturor celor prezenți.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a săvârșit, de Florii, Sfânta Liturghie la biserica Parohiei „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, din municipiul Craiova, în cartierul Valea Roșie. Din soborul care a slujit împreună cu chiriarhul au făcut parte părintele protopop Cătălin Neacșu (Protoieria Băilești) și părintele protopop Aurel Gușețelu (Protoieria Craiova Sud), paroh al bisericii din Craiova.
Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost marcată la Timișoara printr-un program liturgic desfășurat pe parcursul a două zile, reunind sute de credincioși bănățeni în jurul Catedralei Mitropolitane „Sfinții Trei Ierarhi”.
Credincioșii din eparhiile Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au participat în număr mare la tradiționala Procesiune de Florii, precum și la Sfânta Liturghie din ziua praznicului, 5 aprilie, săvârșită de ierarhi la catedrale eparhiale și la biserici de parohie și mănăstire. Potrivit rânduielii, aceștia au purtat în mâini ramuri de salcie și de alți pomi, ce au fost binecuvântate.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a săvârșit duminică, 5 aprilie, Sfânta Liturghie împreună cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al eparhiei, pe un podium amenajat lângă Catedrala Arhiepiscopală din Suceava. În ajun, a avut loc la Suceava Procesiunea de Florii.
Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a oficiat duminică, 5 aprilie, Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală din Arad, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au participat sute de credincioși, mulți dintre ei spovedindu-se și împărtășindu-se cu Trupul şi Sângele Domnului Hristos. Cuvântul de învățătură al chiriarhului a fost pus sub titlul „Intrarea în Ierusalimul cel ceresc” (cf. citirilor scripturistice ale praznicului: Filipeni 4; Ioan 12). Oprindu-se asupra Pătimirii Domnului, ierarhul a evidențiat lucrarea mântuitoare săvârșită de Hristos în mijlocul pământului pentru neamul omenesc. La momentul împărtășirii credincioșilor, interpreta Maria Mihali a cântat câteva pricesne. La final, chiriarhul i-a oferit lui Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, Distincția eparhială „Crucea Sfântului Ierarh Sava Brancovici”. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul Catedralei Arhiepiscopale din Arad, condus de către arhid. Laviniu Morariu.
Într‑o zi de însemnătate duhovnicească deosebită, Biserica „Sfântul Anton”‑Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, cel mai vechi lăcaș de cult din București, a început un nou capitol administrativ și
Credincioșii bucureșteni au participat duminică, 5 aprilie 2026, la Sfânta Liturghie prilejuită de marele praznic al Intrării Domnului în Ierusalim. La Catedrala Patriarhală, slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, a 6‑a din Postul Mare, a fost prăznuită cu multă bucurie și în Parohia Pleașa, județul Prahova, prin oficierea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Alături de ierarh s‑au rugat părintele Marius Adrian Gheorghe, parohul sfântului lăcaș, și arhidiaconul Andrei Duță. În cuvântul de învățătură rostit credincioșilor prahoveni, Preasfinția Sa a explicat semnificația duhovnicească a gestului Mariei de a unge cu mir picioarele Mântuitorului Iisus Hristos.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos se distinge prin rânduieli liturgice cu totul deosebite. La Catedrala Patriarhală din București, programul liturgic va fi următorul: în Duminica Floriilor, 5 aprilie, începând cu ora 7:00, vor fi săvârșite Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Seara, de la ora 17:00, credincioșii sunt așteptați la prima Denie a Săptămânii Mari, cuvântul de învățătură urmând să fie rostit de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. În
Din tâlcuirea Sfântului Ioan Gură de Aur (†407), a Sfântului Chiril al Alexandriei (†444) şi a marelui predicator latin Petru Chrysologul (†451), Episcopul Ravenei, privind învierea lui Lazăr, reţinem următoarele idei principale:
Aproximativ 7.000 de credincioși din municipiul Bacău au participat sâmbătă, 4 aprilie, la Procesiunea de Florii. Manifestările au debutat în mai multe puncte ale orașului, la ora 15, prin săvârșirea slujbei Vecerniei în parohiile Lazaret, „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” - Narcisa și „Precista”. La parohia din Narcisa, a slujit PS Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, împreună cu un sobor de slujitori. În jurul orei 16, cele două grupuri, formate din pelerini, clerici și mireni, au traversat orașul pornind de la Biserica din Narcisa și Biserica Lazaret, având ca destinație comună Catedrala „Înălțarea Domnului” din centrul orașului. Aceștia au purtat în mâini icoane, precum și pancarte cu mesaje pro-viață, exprimând atât credința, cât și responsabilitatea față de darul vieții. La destinația finală, cei aproximativ 7.000 de participanți au fost întâmpinați de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și de către PS Părinte Teofil Trotușanul. Momentul a culminat cu intonarea imnului „Lumină lină” și cu săvârșirea slujbei de binecuvântare a stâlpărilor, simbol al biruinței vieții și al nădejdii.
De doisprezece ani, în vinerea Floriilor, se organizează procesiunea „Drumul Crucii” în Parohia Ciudanovița, județul Caraș‑Severin. Și în acest an, numeroși credincioși din comunitate, dar și pelerini Ep
După bucuria mărturisirii din cadrul tradiționalului Pelerinaj de Florii, reprezentanții celor zece paraclise patriarhale din Capitală au fost primiți în Salonul Sfinților Români al Reședinței Patriarhale de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care le-a adresat un mesaj de recunoștință pentru ajutorul acordat pe parcursul anului trecut.
În ajunul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, numeroși credincioși din municipiul Ploiești și din împrejurimi au participat astăzi, 4 aprilie 2026, la tradiționalul pelerinaj de Florii. În acest an, în mijlocul credincioșilor prezenți s‑a aflat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: De ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. Și, precum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și venirea Fiului Omului.
Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 543 „- Părinte, ce să fac ca să mă mântuiesc? - Frate, a zis bătrânul, roagă-te mereu, fă ascultare
.jpg)
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 25 octombrie 2024, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind declararea anului 2026 în Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)”.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2026 drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), recunoscând astfel rolul esențial pe care familia și femeia îl au în cultivarea și promovarea identității creștine, precum și în transmiterea credinței creștine de la o generație la alta.
Aceste zile de aleasă și luminoasă sărbătoare, în care inimile noastre se adună ca într‑un potir de rugăciune, pentru a se împărtăși din dulceața cuvintelor imnografilor, ne deschid, cu gingășie și
Așa sună titlul ultimei cărți semnate de Ștefan Mitroi - simplu în rostire, dar adânc precum începuturile lumii, încărcat de ecoul tainic al Facerii. Numai cuvintele ne întorc, ca într‑o aducere‑aminte,
.jpg)
În contextul escaladării conflictului militar din Orientul Mijlociu, soldat deja cu numeroase victime, precum și al împlinirii a patru ani de la începutul războiului din Ucraina, Patriarhia Română adresează un apel la rugăciune și responsabilitate, în vederea identificării soluțiilor rapide pentru reinstaurarea păcii și a bunei înțelegeri între popoare.
În ziua de vineri, 6 februarie 2026, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În ceea ce privește proclamarea locală a canonizărilor în Arhiepiscopia Bucureștilor, vă aducem la cunoștință că Anul Centenar al Patriarhiei Române cuprinde o serie de evenimente importante, care necesită, din punct de vedere organizatoric, o pregătire minuțioasă. Prin urmare, proclamările locale ale canonizărilor din Arhiepiscopia Bucureștilor vor avea loc în perioada 2025-2026. Astfel, în anul 2025 va avea loc proclamarea canonizărilor Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, în data de 16 septembrie, și a Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, în data de 4 octombrie. Iar în anul 2026, după finalizarea raclelor în care vor fi depuse sfintele moaște ale Sfântului Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu și ale Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, vor fi stabilite și datele la care se va săvârși proclamarea locală a canonizării acestora. Însă slujbele Sfinților Ilie Lăcătușu și Constantin Sârbu vor fi săvârșite în acest an (2025), conform rânduielilor tipiconale, în zilele prăznuirii acestora (Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu - 22 iulie și Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu - 23 octombrie).
În ziua de marți, 1 iulie 2025, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al
Pe fondul actual al crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice. În perioada 16 mai - 1 iulie 2022, pe platforma online
Întrucât se vehiculează în ultimul timp tema impozitării Bisericii, ca și cum aceasta împreună cu toate celelalte culte religioase din România nu ar plăti impozite, facem următoarele precizări: În esență este vorba despre raportul stat - culte religioase, nu doar despre raportul stat - Biserica Ortodoxă Română. Acest raport este perfect fundamentat constituțional.
Troparul, glasul al 8-lea: Biserică şi preot al Duhului, rai al harului şi de minuni făcătoare smerenie te-ai arătat, Sfinte Grigorie. Căci nedespărţit de dragostea lui Hristos, cu apostolească râvnă
Sectorul administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi clericale vacante, cu perioada de candidare 3-30 aprilie 2026: preot paroh la Parohia
Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”-Pallady organizează licitație pentru executarea lucrărilor „Construire imobil cu Ds+P înalt+turlă, având funcțiunea de lăcaș de cult biserică ortodoxă,
Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”-Pallady, organizează licitație pentru executarea lucrărilor „Construire imobil cu Ds+Pînalt+turlă, având funcțiunea de lăcaș de cult biserică ortodoxă, str. Drumul Gura Caliței nr. 40-42” - Faza I Construcție demisol și rețele interioare de utilități. Licitația de lucrări va fi organizată în ziua de miercuri, 22 aprilie 2026, ora 11:00, la sediul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, din str. Intrarea Miron Cristea nr. 9, sector 4, București. Cei interesați pot procura caietul de sarcini de la Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”-Pallady, situată în strada Drumul Gura Caliței nr. 40-42, București, de luni până vineri între orele 8-18. Persoană de contact: pr. George Valentin Paraschiv, telefon: 0767.649.888.
.jpg)
