Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Salinele din România

Salinele din România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 12 Ianuarie 2022

Desigur, salinele, așa cum le vedem astăzi, poartă urmele acti­vității umane de extracție a materiei fără de care mâncarea n-ar prea avea gust, lucru excelent relevat în basmul „Sarea în bucate”. În plus, cele deschise către vizitele publicului au beneficiat de amenajări extraordinare, până la lifturi ultramoderne și... un planetariu la 200 de metri sub pământ, „Supernova”, la Slănic Prahova, a cărui inaugurare a fost marcată la vremea respectivă în „Ziarul Lumina” (citește articolul aici). Cu toate acestea, le putem încadra în rândul frumuseților naturii, căci forma lor inițială a fost una naturală, iar frumusețea și strălucirea au existat acolo și înainte ca bogăția lor să fie exploatată.

Sunt şapte saline încă active în România: Cacica, Ocna Dej, Ocna Mureș, Praid, Slănic, Târgu Ocna, Ocnele Mari. Lor li se adaugă opt saline scoase din exploatare: Turda, Coștiui, Ocna Șugatag, Rona de Sus, Ocna Sibiului, Cojocna, Sic și Doftana. Active sau nu, marea lor majoritate sunt amenajate demult pentru accesul publicului - în condiții de siguranță, firește - și constituie destinații de vacanță, dar și de tratament (în special pentru căile respiratorii), de-a dreptul impresionante: coborâri spectaculoase, coridoare și mai ales săli uriașe prin care te poți plimba, poți practica o mulțime de sporturi, sunt locuri de joacă pentru copii, terase-restaurant, se organizează spectacole, chiar festivaluri, iar în 2018 TVR a organizat una dintre semifinalele selecției naționale Eurovison în Salina Turda! Nu doar publicul, interpreții și scena au trebuit coborâte în subteran, ci și întreaga aparatură și personalul tehnic!

Salina Turda este, de altfel, vedeta celor 15 surate. Nu puțini sunt cei care o consideră cea mai spectaculoasă formațiune naturală subterană din lume modelată de oameni. În perioada 2008-2010, a fost modernizată în urma unei investiţii de aproape şase milioane de euro din fonduri europene. Nu e de mirare că în 2018 a fost vizitată de aproape 690.000 de turiști, numărul acestora apropiindu-se de populaţia judeţului Cluj (730.000)!