Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Tradiția este foarte importantă pentru progres”

„Tradiția este foarte importantă pentru progres”

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Actualitate socială
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 17 Aprilie 2024

Teme economice de mare actualitate au fost discutate, zilele acestea, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), în cadrul conferinței „Free Market Road Show” 2024, dedicată studenților la economie, binevenită și pentru publicul larg. Evenimentul, la care au participat specialişti de primă mână, a fost organizat de Institutul Hayek România, coordonat de prof. univ. dr. Gabriel Mursa, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a UAIC.

Teme precum relația dintre inflație și libertate, importanța dreptului de proprietate, taxe și consecințele situației geopolitice (cele două conflicte armate în derulare) asupra stării economiei mondiale și asupra datoriei publice au fost puse în discuţie de către economişti şi bancheri: Lucian Croitoru, consilier pe probleme monetare al guvernatorului Băncii Naționale a României, Barbara Kolm, vicepreședinte al Băncii Naționale a Austriei, Krassen Stanchev, profesor de macroeconomie la Universitatea din Sofia - Bulgaria, și Richard Teather, expert în politici fiscale din Marea Britanie.

În prelegerea sa pe subiectul inflației, Lucian Croitoru a atras atenția că la nivelul corpusului social nu există o înțelegere deplină a acestui fenomen macroeconomic și că „în aceste timpuri pe care le trăim, mai mult decât oricând trebuie să ne întoarcem la conceptele lui Hayek” (Friedrich August von Hayek, economist și filosof politic austriac, laureat, în 1974, al Premiului Nobel pentru economie, s-a remarcat prin apărarea pieței libere și respingerea economiei centralizate - n.r.) și să înțelegem că tradiția este foarte importantă pentru progres.

El a vorbit despre ciclurile inflaționiste în decursul ultimului secol și a subliniat că, deși nu ar trebui să fie așa, inflația este acum privită ca un mod de viață. De asemenea, referindu-se la relația dintre libertate economică și inflație, a apreciat că „azi, guvernele sunt iar ghidate de acel ideal al egalității. Nu putem avea și libertate, și egalitate. Trebuie să alegem. Și trebuie să alegem libertatea”.

Barbara Kolm, vicepreședinte al Băncii Naționale a Austriei, şi-a axat discursul pe marile probleme aflate azi pe agenda publică - riscurile geopolitice, amenin­țările de mediu și tehnologizarea -, care pot avea drept consecințe slăbirea dreptului de proprietate: „Dacă nu protejăm acest drept, suntem pierduți”. Barbara Kolm a vorbit și despre șocurile care, la nivel mondial, au generat, în ultima perioadă, inflație, printre care acordul „Green Deal” și perioada de lockdown, când lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte, precum și cele două războaie aflate în prezent în derulare, care au condus la o instabilitate a prețurilor. Vicepreședinta Băncii Naționale a Austriei a atras atenția, de asemenea, și asupra valorii uriașe a datoriei publice mondiale şi a faptului că „cineva, la un moment dat, va trebui să plătească factura”. Printre opțiunile pentru scăderea inflației a amintit drept viabile creșterea productivității și o politică monetară prudentă, dar a apreciat că politicile monetare și cele fiscale ar trebui să rămână două chestiuni separate. „Nu cheltuiți, nu cheltuiți peste măsură” - asta ar trebui reamintit zi de zi guvernanților, a mai spus Barbara Kolm, avertizând că responsabilitatea individuală trebuie completată cu multă responsabilitate din partea autorităților.

La problema cheltuielilor uriașe legate de recon­struc­ția Ucrainei, estimate la aproape 460 de miliarde de dolari, s-a referit profesorul Krassen Stanchev, de la Universitatea din Sofia, în opinia căruia: „Războiul din Ucraina începe să semene cu Primul Război Mondial. Nimeni nu credea nici atunci, nimeni n-a crezut nici acum că va fi un război așa de lung și de costisitor. A ajuta Ucraina este un efort foarte scump”. Iar aceste sume uriașe nu fac decât să genereze și să întrețină inflația.

În final, Richard Teather, expert în politici fiscale din Marea Britanie, a susţinut o pledoarie despre menținerea taxelor la un nivel scăzut, despre consecințele pe care o taxare ridicată le poate produce în orice societate și despre importanța libertății economice în ceea ce privește bunăstarea unei societăți. De asemenea, el a atras atenția asupra pericolului tehnicizării exagerate a studiului economiei în universități și i-a încurajat pe studenți să călătorească și să descopere practic mecanismele care guvernează economia.

În cadrul conferinței a fost acordat Premiul Hayek pentru anul 2024, oferit lui Lucian Croitoru „pentru efortul de a cultiva și răspândi idealul libertății, valorile fundamentale pentru o societate civilizată și prosperă”.

Citeşte mai multe despre:   conferinta  -   Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi