Agricultorii români vor primi subvenţii de 4 milioane de lei la hectar

▲ Fiecare agricultor va primi câte 4 milioane de lei (400 RON) pentru un hectar pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, întrucât veniturile fermierilor au scăzut din cauza secetei ▲ Măsura a fost luată din cauza creşterii suprafeţelor de teren neexploatate, a importurilor şi a preţurilor ridicate pentru produsele alimentare şi a situaţiei dramatice a sistemelor de irigat, aproape inexistente în toată ţara ▲ Anul acesta au fost afectate, până în prezent, aproximativ 400 de mii de hectare de terenuri agricole ▲ Companiile de asigurări vor fi obligate, în scurt timp, să încheie şi poliţe pentru despăgubirea agricultorilor ale căror culturi sunt afectate de secetă sau inundaţii ▲

Deputaţii români au decis să vină în sprijinul agricultorilor, acum, după ce mai bine de jumătate din culturi au fost afectate de secetă. Aceştia au decis să acorde subvenţii mai mari chiar decât cele acordate de către Uniunea Europeană. Dacă de la UE, agricultorii români primesc câte 50 de euro pentru fiecare hectar, Guvernul va trebui să acorde câte patru milioane de lei, adică aproape dublu faţă de europeni. Deputaţii au adoptat cu 131 de voturi „pentru“, 63 „împotrivă“ şi 17 abţineri moţiunea simplă pe agricultură, iniţiată de PSD şi intitulată „Patru milioane de lei - subvenţie pentru fiecare hectar de teren arabil“.

Fiecare agricultor va primi câte 4 milioane de lei (400 RON) pentru un hectar pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, întrucât veniturile fermierilor au scăzut din cauza secetei. Finanţarea cerută de agricultori ar fi o sumă în plus faţă de plăţile pe suprafaţă din fondurile Uniunii Europene, de circa 50 de euro pe hectar, bani pe care fermierii îi vor primi în perioada decembrie 2007 şi iunie 2008.

Plata celor 4 milioane de lei (400 RON) acordate de către Guvern se datorează creşterii suprafeţelor de teren neexploatate, a importurilor şi a preţurilor ridicate pentru produsele alimentare şi a situaţiei dramatice a sistemelor de irigat, aproape inexistente în toată ţara. Prin moţiunea simplă privind agricultura, s-a cerut modificarea şi completarea Legii nr. 381/ 2002, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, despăgubiri de care ar urma să beneficieze, în anul 2007, şi producătorii agricoli care nu au încheiat contracte cu societăţile asigurare-reasigurare.

Ministrul Decebal Traian Remeş a declarat că va încerca să relanseze agricultura, mai ales în condiţiile actuale. În paralel vor fi primiţi şi banii pentru acoperirea unei părţi din pierderile suferite de agricultorii ale căror culturi au fost calamitate de secetă. Pierderile vor fi acoperite din despăgubiri de maximum 70% din cheltuielile efectuate pentru înfiinţarea şi îngrijirea culturii, dacă numai dacă agricultorii au încheiat o poliţă de asigurare.

Aproape 600 de mii de hectare afectate

Ministrul Remeş a spus că este vorba de aproximativ 400 de mii de hectare de grâu afectate între 30 şi 100%, circa 40 de mii de hectare cultivate cu orz şi orzoaică de toamnă şi circa 141 de mii de hectare de rapiţă. Numărul de judeţe afectate este de 22, aflate în sudul şi estul ţării, iar în judeţele Arad şi Timiş au fost afectate suprafeţe mici din culturile de toamnă. Potrivit datelor din teren, cele mai mari suprafeţe de culturi cu grâu afectate se află în judeţele Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Giurgiu şi Vaslui, pentru culturile de orz şi orzoaică cele mai întinse suprafeţe se regăsesc în judeţele Teleorman, Ialomiţa şi Constanţa, iar în cazul culturilor de rapiţă, terenurile cele mai afectate sunt în judeţele Ialomiţa, Vaslui, Călăraşi şi Constanţa. Ministrul a spus că nu cunoaşte în prezent sumele necesare, acestea fiind clarificate la rectificarea bugetară.

Companiile de asigurări vor fi obligate să dea despăgubiri şi pentru secetă

Companiile de asigurări vor fi obligate să încheie şi poliţe pentru despăgubirea agricultorilor ale căror culturi sunt afectate de secetă sau inundaţii, a declarat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian.

„Am o veste proastă pentru piaţa asigurărilor, pe care, altminteri, o sprijin din toate puterile. Vom căuta să modificăm contractele de asigurare pentru că, într-un mod cu totul surprinzător, contractele de asigurare pe care le încheie agricultorii nu cuprind despăgubiri pentru secetă şi pentru inundaţii. Cu alte cuvinte, statul contribuie la plata poliţei şi tot statul plăteşte şi despăgubire la sfârşit. Eu cred că societăţile de asigurări nu trebuie să fie doar beneficiarii, ci trebuie să fie şi parte la riscul ce revine din asigurări“, a afirmat Vosganian.

El a arătat că Guvernul a alocat o sumă importantă de la buget pentru despăgubirea acelora care au încheiate poliţe de asigurare, însă mulţi agricultori nu au avut posibilitatea să-şi asigure culturile întrucât nu au avut banii necesari. „Vrem să refacem contractele de despăgubire, nu mi se pare normal ca statul să plătească despăgubiri pentru secetă şi inundaţii, iar agenţiile de asigurări, nu“, a spus ministrul. Vosganian a precizat că deşi, la prima vedere, obligaţia societăţilor de asigurări de a acoperi riscuri ridicate ar părea o veste proastă, această măsură ar putea duce la creşterea substanţială a numărului poliţelor încheiate. Vosganian a menţionat, de asemenea, că decizia de menţinere a deficitului bugetar la 2,8% din produsul intern brut (PIB) a venit ca urmare a unei discuţii cu ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş. „Am decis să refinanţăm reînceperea anului agricol, adică 700 de milioane de euro vor fi puşi la dispoziţia Ministerului Agriculturii. De aceea, deficitul va rămâne 2,8% din PIB“, a spus Vosganian. El a explicat că cei 700 de milioane de euro alocaţi Agriculturii provin de la ministere care nu au reuşit să-şi cheltuiască bugetul. „Practic, avem un buget echilibrat, acum, adică veniturile egale cu cheltuielile“, a concluzionat ministrul. Măsurile guvernamentale sprijină producătorii agricoli prin subvenţii pentru primele de asigurare şi oferă indemnizaţii de despăgubire pentru riscuri catastrofale precum îngheţul de iarnă, seceta, indundaţiile. Guvernul a decis alocarea a 500 de milioane de lei (circa 150,73 milioane euro) pentru despăgubiri acordate fermierilor a căror culturi agricole au fost afectate de secetă, sumă de cinci ori mai mare decât valoarea primelor brute subscrise din asigurările agricole, estimată la aproximativ 30 de milioane de euro în 2007. Societăţile private nu fac asigurări de secetă, deoarece este considerat un risc foarte mare.

Companiile de asigurări refuză propunerile ministerului

Companiile de asigurări nu asigură fenomenul secetă, deoarece acesta reprezintă un risc asemănător cutremurului şi poate cuprinde zone întinse de teren agricol, chiar mai multe regiuni, situaţie în care o firmă nu ar putea acoperi daunele, a declarat preşedintele Asiban, Dumitru Cerăceanu.

„În agricultură, seceta este considerată un fenomen devastator, iar societăţile de asigurări nu pot acoperi acest risc“, a precizat Cerăceanu. El a adăugat că nici reasiguratorii nu acceptă un astfel de produs, în condiţiile în care o societate de asigurări din România se reasigură la o companie din străinătate pentru a fi acoperită în cazul în care trebuie să despăgubească clientul. „După primele cinci luni ale anului, Asiban a înregistrat prime brute subscrise din asigurări agricole de circa 1 milion de lei, asigurările agricole reprezentând sub 1% în totalul asigurărilor făcute de societate“, a mai spus Cerăceanu. Preşedintele Asiban a precizat că, în prezent, majoritatea societăţilor de asigurări din România au un profit foarte mic şi chiar înregistrează pierderi, în special din cauza asigurărilor auto. În ce priveşte riscul pe care îl implică asigurarea pentru secetă, Cerăceanu a explicat că în 2003 valoarea primelor brute pe total asigurări agricole au fost de 250 miliarde lei vechi, iar daunele înregistrate pentru fenomenul de secetă s-au ridicat la 600 de miliarde lei vechi.