Pelerinajul tradițional de Florii în Capitală

Clerici și credincioși din București și Ilfov au participat sâmbătă, 27 aprilie, la tradiționalul Pelerinaj de Florii din Capitală. În acest an, traseul a fost unul diferit față de cel obișnuit și a cuprins opriri la Biserica „Sfântul Anton”- Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, și la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei. Procesiunea s-a încheiat pe Colina Bucuriei, unde Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit icoana purtată în procesiune, i-a binecuvântat pe cei prezenți și a rostit un cuvânt de învățătură în care a reliefat înțe­le­surile duhovnicești ale Sâmbetei lui Lazăr și ale Pelerinajului de Florii. 

Manifestarea duhovnicească a debutat la Mănăstirea Radu Vodă din București. Aici, în pridvorul bisericii vestitei vetre, care zilnic este popas odihnitor pentru sute de credincioși rugători, după slujba Vecerniei, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit rânduiala binecuvântării ramurilor de salcie și finic, care au fost împărțite apoi celor prezenți, clerici și pelerini.

Pregătiți de mărturisire a credinței în cetate, alaiul procesional, constituit din credincioși și clericii din Capitală și județul Ilfov înnoiți cu veșminte de procesiune, de culoare aurie și împodobite cu Crucea Patriarhală, a pornit către Catedrala „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" pe traseul stabilit, care a fost diferit față de anii precedenţi. Preoții și diaconii au fost rânduiți pe protopopiatele în care slujesc, la eveniment participând și clericii de caritate, preoții militari și preoții slujitori din cimitirele de stat, precum și clericii ostenitori în Administrația eparhială și Adminis­trația Patriarhală. 

Pe tot parcursul procesiunii, mai mulți preoţi au purtat icoana Intrării Domnului în Ierusalim.

După ce au mers pe Bulevardul Mărășești, Bulevardul Dimitrie Cantemir, pe latura de est și pe cea de nord a Pieței Unirii, a avut loc primul popas, la Biserica Domnească Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate lăcașuri de rugăciune din zona centrală a Capitalei, cu o istorie bogată legată de numele unor mari domnitori ai Țării Românești care s-au rugat aici. 

Alaiul a fost întâmpinat în sunetele clopotelor de slujitorii și ostenitorii lăcașului de rugăciune purtând Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești.

Aici au fost înălțate cereri pentru sănătatea și ocrotirea în pace a poporului român, iar Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a citit Condacul al 2-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim.

Pe durata întregului pelerinaj, bulevardele generoase înscrise în itinerar și zona Pieței Unirii au devenit neîncăpătoare, alăturându-se continuu pelerini, numărul lor atingând câteva mii la urcarea Colinei Bucuriei.

De la Mănăstirea Radu Vodă și până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei, pe toată desfășurarea pelerinajului, membrii corului Seminarului Teologic „Nifon Mitropolitul” din București, dirijați de arhidiaconul prof. Nifon Constantin, au intonat troparul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim și cântări specifice Postului Mare și Săptămânii Sfintelor Pătimiri.

Ajunși pe Colina Bucuriei după minute îndelungate de urcare, în sunetul clopotelor și al cântărilor tradiționale de Florii, intonate de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, pelerinii, clerici și credin­cioși, au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

După rostirea unor cereri de mulțumire pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra Bisericii, Patriarhul României a săvârșit rânduiala sfințirii icoanei praznicului purtată de clerici în pelerinaj. Apoi, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.

„Învierea lui Lazăr, prototip al icoanei învierii de obște”

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat semnificația duhovnicească a Sâmbetei lui Lazăr: „Sâmbăta lui Lazăr a devenit icoana tuturor sâmbetelor ca zile de pomenire a morților. Aceasta pentru că dintre Sfinții Părinți ai Bisericii, mai ales Sfântul Chiril al Alexandriei, în comentariul său la Evanghelia după Ioan, spune că, atunci când Iisus plângea sau a lăcrimat lângă mormântul lui Lazăr, prietenul Său, El nu a plâns doar starea jalnică a firii umane degradată de moarte și de stricăciune, ci a plâns și a deplâns starea întregii omeniri care s-a înjugat cu moartea și a cunoscut stricăciunea. (…) De asemenea, Sfântul Chiril spune că, atunci când Iisus a strigat cu glas mare: «Lazăre, vino afară», învierea lui Lazăr era de fapt prototip al icoanei învierii de obște, pentru că, în general, Iisus nu a strigat atunci când a vorbit, dar strigătul Său în apropierea mormântului lui Lazăr, spune Sfântul Chiril, era profetic, pentru că anunța învierea de obște. Așa cum ne spune Sfântul Apostol Pavel, învierea de obște se va face la glasul trâmbiței arhanghelului, care va chema nea­murile, adică toate popoarele din toate timpurile, la înviere și Judecata de Apoi. Iisus a strigat cu glas mare ca o trâmbiță, pentru că, atunci când l-a înviat pe prietenul Său Lazăr, a avut în vedere și învierea de obște de la sfârșitul veacurilor”.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat că, prin această minune, Mântuitorul a adus speranță tuturor oamenilor. „Mântuitorul Iisus Hristos este împreună suferind cu toți cei care au întâlnit în familiile lor, în comunitatea lor, această degradare a suferinței umane prin moarte și stricăciune. De aceea, Sâmbăta lui Lazăr este o prevestire a Sfintelor Paști, dar și o mărturisire a lui Hristos, Biruitorul morții. Pentru că l-a înviat din morți pe Lazăr a patra zi după moarte, când deja corpul său intrase în descompunere, ne arată că Mântuitorul a venit să facă din învierea lui Lazăr speranța învierii tuturor oamenilor la sfârșitul veacurilor. Această înviere a lui Lazăr a grăbit conflictul dintre Hristos Domnul și cărturari și farisei. Această uneltire s-a accelerat mai ales după ce multă lume venea ca să-l vadă pe Lazăr cel înviat a patra zi din morți. Iată de ce Sâmbăta lui Lazăr este icoană profetică a învierii de obște și din acest motiv în apolisul oricărei slujbe pentru cei adormiți în Domnul este pomenit și Sfântul Lazăr”, a reliefat Patriarhul României. 

„Procesiune în comuniune și adunare în mișcare”

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre le-a spus celor prezenți că această procesiune reprezintă o icoană a comuniunii bise­ricești: „Acest Pelerinaj de Florii este procesiune în comuniune și adunare în mișcare. O mulțime de parohii, de mănăstiri se adună și merg în procesiune formând o icoană a comuniunii bisericești, a celor care au postit 40 de zile și se pregătesc pentru ultima perioadă a Postului Sfintelor Paști, Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Pelerinajul este binecuvântare pentru cetate și simbol al prieteniei oamenilor cu Hristos. Cu Hristos pentru că Lazăr este prietenul lui Hristos și toți cei care Îl iubesc pe El sunt prietenii Săi. Florile credinței și luminile virtuților dobândite în timpul Postului Sfintelor Paști sunt simbolizate prin aceste ramuri de finic și de salcie”. 

Mulțumiri pentru organizatorii pelerinajului

La final, au fost adresate mulțumiri tuturor celor care au contribuit la organizarea procesiunii din acest an: Protoieriei Sector 1 Capitală, care a pictat icoana pentru procesiune; Protoieriei Sector 3 Capitală, pentru pregătirea iconițelor pentru pelerinii prezenți; Protoieriilor 2 Capitală și Ilfov Sud pentru pregătirea stâlpărilor de finic pentru clerici; Protoieriei Ilfov Nord pentru ramurile de salcie oferite credincioșilor; Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale și corului Seminarului Teologic din București, care au oferit răspunsurile liturgice; Serviciului colportaj și Sectorului cultural și comunicații media al Centrului eparhial, care s-au ocupat de pregătirea și distribuirea darurilor pentru preoți; Radio și Televiziunea TRINITAS, care au oferit transmisiunea în direct și asigurarea sonorizării pe traseul pelerinajului. 

Totodată, au fost aduse mulțumiri și autorităților statului care au contribuit la organizarea pelerinajului: Primăria Municipiului București; Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București; Inspectoratul General al Poliției Române; Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov; Serviciul de Ambulanță București-Ilfov; Primăria Sectorului 4; Primăria Sectorului 3; Poliția Locală a Municipiului București și Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4. 

În București, Pelerinajul de Florii a fost interzis de regimul comunist în anul 1948 și a fost reluat în anul 2008 la inițiativa și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.