În Duminica a treia după Paști, numită și Duminica Mironosițelor, le cinstim pe Sfintele Femei Mironosițe, întrucât acestea reprezintă modele de curaj, credință și smerenie în Biserică. Împreună cu Sfinții Apostoli, ucenițele Domnului L‑au urmat pe Mântuitorul Hristos, atunci când vestea Evanghelia Împărăției cerurilor, contribuind prin slujirea lor la lucrarea Sa misionară. Unele dintre acestea au fost martore ale Pătimirilor și ale Învierii Sale din morți. Astfel, în prima zi a săptămânii, duminică, dis‑de‑dimineață, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif/Iosie (numită și Maria lui Cleopa) și Salomeea (soția lui Zevedeu și mama celor doi fii, Iacov și Ioan) au mers la mormântul lui Iisus, ca să ungă Trupul Său, după obiceiul iudaic, arătând astfel o prețuire deosebită, prin mirurile sau uleiurile aromate, de mare preț.
Mănăstirea Voroneț - un simbol al sufletului românesc
Mănăstirea Voroneț este un dar binecuvântat al lui Dumnezeu nu doar pentru ţinutul Bucovinei, cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinţi voievozi, ierarhi şi cuvioşi, care au păstrat unitatea poporului şi a credinţei sale apostolice, ci este și un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întregul neam românesc.
Ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), biserica Mănăstirii Voroneț, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, împlinește anul acesta 535 de ani de la zidire, fiind construită în anul 1488, în trei luni şi trei săptămâni.
Înscrisă în urmă cu 30 de ani (1993), împreună cu alte șapte biserici pictate din nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, biserica Mănăstirii Voroneţ se bucură de o mare faimă printre iubitorii artei medievale bisericeşti datorită, în primul rând, picturii sale exterioare.
Deşi elemente de pictură exterioară, fragmentară, se regăsesc şi la alte biserici din spaţiul ortodox sau chiar în Occidentul creştin, ampla pictură exterioară moldavă nu este un fenomen de împrumut, ci s-a constituit şi dezvoltat în acest spaţiu imprimat de credinţa şi spiritualitatea monahilor şi a credincioşilor mireni ortodocşi.
Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ are, evident, şi un rol artistic decorativ, însă nu poate fi redusă la un act artistic, estetic, ci ea este în primul rând un mijloc de mărturisire a credinţei în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Capul Bisericii și Mântuitorul lumii. Chipurile sfinţilor pictați pe zidurile bisericii ne cheamă la rugăciune şi ne călăuzesc spre Împărăţia cerurilor, ei sunt pentru noi învățători și rugători.
Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț constituie apogeul sau performanța majoră pe care a putut-o atinge arta picturală bisericească în Moldova secolului al XVI-lea.
Felicităm și binecuvântăm pe organizatorii Simpozionului „Voroneţ - 535 de ani de la zidire”, care aduce un omagiu acestui sfânt lăcaş bucovinean, valoros monument al artei şi al spiritualităţii ortodoxe româneşti, carte de identitate a frumuseții sufletului poporului român.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la Simpozionul „Voroneţ - 535 de ani de la zidire”, organizat de Mănăstirea Voroneț în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, vineri, 26 mai 2023.