Importanţa stilului de viaţă în gestionarea hipertensiunii

Conform Studiilor Epidemiologice asupra Prevalenței Hipertensiunii Arteriale și a Riscului cardiovascular în România (SEPHAR), peste 60% din decesele din țara noastră au drept cauză principală hipertensiunea arterială, afecțiune caracterizată prin prezența constantă a unei valori a tensiunii arteriale mai mari de 140/90 mm Hg. Atât pentru menținerea unei tensiuni arteriale normale, cât și pentru gestionarea oricărui stadiu de hipertensiune, primul aspect care trebuie avut în vedere este stilul de viață.

Tensiunea arterială reprezintă presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arterelor. Primul număr se referă la presiunea sângelui din timpul contracției inimii, iar cel de-al doilea, din timpul relaxării mușchiului cardiac. Arterele sunt cele mai mari vase de sânge din corp. Cu excepția arterelor pulmonare, care transportă sângele neoxigenat de la inimă la cei doi plămâni, celelalte artere sunt rami­ficații ale aortei - artera care pleacă din inimă cu sânge oxigenat pentru a fi transportat la toate organele și țesuturile din corp. Deși multă vreme hipertensiunea a fost diagnosticată în conformitate cu valoarea de mai sus, noi studii arată că riscurile de natură cardiovasculară (atac de cord, accident cerebral, eșec renal) cresc la valori mai mici de 140/90 mm Hg, așa încât mai multe organizații de sănătate sunt de acord că o valoare normală a presiunii sângelui asupra arterelor nu depășește 129/84 mm Hg. Chiar dacă de multe ori hipertensiunea arterială nu produce simptome, multe organe interne sunt afectate de această condiție: creierul, ochii, inima, rinichii, arterele. Uneori, însă, pot apărea și anumite simptome: cel mai adesea dureri de cap, amețeli, vertij, dar și tulburări de vedere, înroșirea feței, dureri în piept, hemoragii nazale.

La nivel mondial, numărul persoanelor cu hipertensiune arterială s-a dublat între anii 1990 și 2019, de la 650 de milioane la 1,3 miliarde. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra faptului că aproximativ jumătate din pacienți nu își cunosc condiția medicală sau riscurile pe care le presupune aceasta. În 2019, Ungaria și Polonia se numărau între primele țări din lume ca rată a hipertensiunii, în timp ce Canada, Peru și Elveția înregistrau cele mai mici numere de cazuri.

Ghidurile pentru sănătate ne îndeamnă să ne monitorizăm frecvent tensiunea arterială, inclusiv acasă, urmând să consultăm medicul specialist sau medicul de familie în cazul în care sesizăm schimbări semnificative. Dispozitivele cu un nivel de precizie ridicat al măsurătorii sunt cele care se montează în jurul brațului, nu la încheietură ori pe deget. Pentru o măsurătoare corectă, se vor evita fumatul, consumul de băuturi alcoolice și cofeinizate, mâncatul și exercițiile fizice intense cu o oră înainte de evaluare. Ne liniștim în poziție șezândă 5 minute, cu spatele sprijinit și cu picioarele neîncrucișate. Mâna la care se va realiza măsurătoarea trebuie să fie sprijinită pe un suport stabil, într-o poziție care să asigure apropierea cotului de nivelul inimii. În timpul măsurătorii nu vorbim și nu râdem. După măsurătoare, așteptăm un minut, apoi efectuăm o nouă măsurătoare, respectând condițiile de mai sus. Dacă a doua valoare este foarte diferită de prima, se efectuează și a treia măsurătoare și se face media acestora. În cazul înregistrării succesive a unor valori mai mari de 130/80 mm Hg, se va consulta medicul specialist.

Atât pentru menținerea unei tensiuni arteriale normale, cât și pentru gestionarea oricărui stadiu de hipertensiune, primul aspect care trebuie avut în vedere este stilul de viață. În cazul stabilirii diagnosticului de hipertensiune, elementele stilului de viață vor fi completate de respectarea tratamentului prescris. Elementele stilului de viață de care ar trebui să ținem cont sunt: activitatea fizică aerobică regulată, limitarea consumului de sare și băuturi alcoolice, o dietă bogată în fructe și legume și săracă în grăsimi saturate, evitarea fumului de țigară, menținerea unei greutăți corporale optime, menținerea unei valori a LDL-colesterolului sub 100 mg/dL și a HDL-colesterolului peste 60 mg/dL.

Un studiu publicat în noiembrie 2023, într-un jurnal științific american, a concluzionat că alimentația vegană (așa cum mâncăm noi, creștinii ortodocși, în post) poate favoriza menținerea unor valori mai mici ale LDL-
colesterolului decât alimentația omnivoră. De asemenea, participanții care au consumat exclusiv alimente de post timp de 8 săptămâni au avut valori mai mici ale insulinemiei și au slăbit în medie 2 kg, comparativ cu cei omnivori. Menționăm că alimentația ambelor categorii de participanți a inclus legume, fructe, legumi­noase (fasole, năut, linte, soia) și cereale integrale, având un aport redus de zaharuri. Dife­rența a constat în faptul că în dieta omnivoră au fost adăugate carnea de pui, peștele și produsele lactate.

Un alt studiu, publicat tot în noiembrie 2023, într-un periodic medical european, care a evaluat un total de peste 15.000 de persoane din 5 țări, a demonstrat că înlocuirea a 4 până la 13 minute de stat jos cu o activitate de intensitate medie spre mare (precum urcatul scărilor sau mersul alert) poate îmbunătăți semnificativ indicatorii de sănătate cardiovasculară.