Efectele crizei globale: Milioane de oameni rămân pe drumuri

▲ Criza subprimelor din Statele Unite s-a propagat încet, dar sigur, în toată lumea, economiile celor mai puternice state intrând în recesiune ▲ Preşedintele în exerciţiu al SUA , George W. Bush, a recunoscut că situaţia actuală de pe piaţa muncii, cu un număr record de şomeri, „reflectă recesiunea economică“ ▲ Rând pe rând, de la marile companii-gigant şi până la întreprinderile mici şi mijlocii, acestea anunţă disponibilizări masive în rândul muncitorilor, întreruperea producţiei şi modificarea în minus a estimărilor profiturilor ▲ În România, analiştii susţin că efectele crizei nu vor fi resimţite la nivelul maxim, întrucât economia românească este în formare, iar sectoare precum agricultura, care va primi fonduri importante în 2009 de la UE, vor putea menţine pe linia de plutire sistemul financiar ▲ Cu toate acestea, prudenţa rămâne cuvântul de ordine de care ar trebui să se ţină cont pe tot parcursul anului 2009 ▲

Criza financiară, considerată de analiştii în domeniu drept cea mai periculoasă de după cel de-al doilea război mondial, a produs un efect de domino în toate ţările şi în toate sectoarele industriale. Cu precădere, însă, sectorul auto şi cel al construcţiilor au intrat în colaps, marile companii de automobile anunţând sistarea producţiilor pe anumite perioade determinate şi trimiteri masive în şomaj tehnic a angajaţilor. Pierderi au înregistrat, rând pe rând, instituţiile bancare, societăţile de asigurări, producătorii de automobile, de telefonie mobilă şi firmele de retail, din cauza chibzuinţei tot mai vizibile a consumatorilor în ceea ce priveşte achiziţia de produse de folosinţă îndelungată.

La toate acestea se adaugă o scădere accentuată a creşterii economice, cele mai puternice state anunţând fie că au intrat în recesiune economică, fie că sunt aproape de acest deznodământ.

Redresarea economiilor şi, implicit, a sectoarelor care o formează îi determină pe mai marii lumii să întocmească planuri peste planuri cu sume colosale puse în joc şi cu măsuri fiscale menite să ajute, deopotrivă, consumatorul, care ar putea ajunge în pragul foametei, dar şi companiile mari care nu mai încetează să ceară fonduri suplimentare de la bugetul de stat, pentru a face faţă pierderilor generate de lipsa comenzilor.

Şomajul, galopant şi tipic „pentru o recesiune gravă“

„Apocalipsa“ este întregită de trimiterea în şomaj a sute de mii de oameni, atât în Europa, cât şi în Statele Unite ale Americii. Spre exemplu, în Spania, numărul de şomeri a ajuns la un nivel record de 3 milioane, disponibilizările continuă să facă zilnic victime, iar ziarele iberice relatează această situaţie în culori închise, anunţând că deznodământul este, încă, departe.

Situaţia este oarecum similară şi în Marea Britanie, printre cei afectaţi de situaţia creată fiind şi românii care muncesc în aceste ţări. Efectul la nivelul economiei româneşti se va simţi însă pe la jumătatea anului viitor, când „ai noştri“ se vor întoarce în ţară şi, astfel, contribuţia lor la economia românească prin sumele importante trimise rudelor din România fiind serios diminuată.

Şi în ţara vecină, Ungaria, 60 de companii cu activitate economică pe teritoriul Ungariei au trimis în şomaj 3.100 de angajaţi în luna noiembrie, potrivit şefului Biroului pentru forţa de muncă din această ţară, Karoly Piris, citat de MTI. Potrivit cifrelor oficiale, numărul concedierilor a fost, în luna noiembrie, de trei ori mai mare decât în octombrie. În Statele Unite, întreprinderile anunţă disponibilizări masive, fie că este vorba de companii de telefonie mobilă, de cele din finanţe, chimie, informatică, sau chiar media, scrie AFP. Şomajul creşte galopant, economiştii se aşteaptă la o creştere a ratei şomajului până la 6,8%, cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani. Economistul Peter Morici, profesor la Universitatea Maryland, estimează că o cifră mai exactă, ţinând cont de numărul americanilor care au renunţat să mai caute un loc de muncă, ajunge la 12%. Morici crede că, în perioada următoare, numărul concedierilor va depăşi, lunar, cifra de 200.000, tipic pentru o recesiune gravă.

Scăderi dramatice ale vânzărilor de automobile

Întreaga Americă, dar şi europenii, aşteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă cei trei giganţi din industria auto de peste Ocean vor scăpa de faliment. Dacă acest lucru nu se întâmplă, concedierile directe şi indirecte vor ajunge la trei milioane de oameni. Pentru a nu ajunge la faliment, cei trei mari constructori americani de automobile, Ford, General Motors şi Chrysler, au cerut împreună noi ajutoare din partea statului, cifrate la 34 de miliarde de dolari.

În noiembrie solicitaseră alte 25 de miliarde. Companiile au avertizat că fără infuzia de capital vor da faliment până la sfârşitul acestui an.

Fabricanţii de automobile îşi propun să supravieţuiască cu ajutorul unor planuri de economisire, prin vânzarea mărcilor şi prin diverse fuziuni. Vânzările de maşini s-au redus dramatic şi în noiembrie, astfel că şefii concernelor Chrysler şi General Motors au anunţat că vor lucra anul viitor pentru o leafă simbolică de numai un dolar.

Criza industriei americane de automobile este, în presă, subiectul numărul unu. CNN informează că „General Motors, care deţine şi compania Opel, după ce că era slăbit considerabil, a vândut în noiembrie cu 41% mai puţine maşini decât în noiembrie 2007. Şi la Ford şi Chrisler stocul de maşini nevândute este în creştere. Vânzările scad dramatic, în ciuda ofertelor extraordinare făcute de dealeri“.

Pentru a stimula vânzările, consumatorii sunt momiţi cu diverse avantaje, de la bani oferiţi pentru a proba o maşină, la acţiuni gratis oferite la achiziţia unui bolid.

Reduceri de preţ de 20% din valoarea apartamentelor

Sectorul imobiliar, de la care a pornit de fapt tăvălugul nesiguranţei economice, se află şi el în criză, vorbindu-se despre un blocaj atât la nivelul băncilor, care nu mai acordă decât foarte greu credite ipotecare, cât şi la nivelul pieţei: preţurile apartamentelor şi terenurilor au scăzut, în medie, cu 20 de procente, tranzacţiile s-au rărit, iar investitorii marilor centre rezidenţiale au blocat lucrările din lipsă de lichidităţi.

Pentru a atrage totuşi o parte a populaţiei care a făcut economii şi deţine bani „solubili“, dezvoltatorii fie fac reduceri de câteva procente, fie oferă diverse premii, maşini sau mobilă, unii dintre ei, mai exact bulgarii, oferă gratis chiar şi o locuinţă la una achiziţionată, potrivit Business Standard. Antreprenorii bulgari au lansat recent pe piaţă mai multe oferte pentru cei care cumpără o locuinţă cu plata integrală, cea mai generoasă dintre acestea fiind acordarea drept bonus a unui apartament de 50 de metri pătraţi la malul Mării Negre, în momentul achiziţionării unei locuinţe de 100 de metri pătraţi.

Specialiştii estimează că anul viitor va aduce cu 30% mai puţine proiecte, dar şi reduceri de preţuri la apartamente de până la 20%. În construcţii se aşteaptă falimente, iar firmele care nu au reuşit să semneze contracte înainte de această perioadă incertă sunt în aşteptare. „Cei care nu au început proiectele probabil le vor amâna şi vor fi cu cel puţin o treime mai puţine decât cele anunţate, iar cei care au început anumite proiecte şi sunt în diverse faze de execuţie şi nu mai au finanţare de la bănci probabil îşi vor adapta aceste proiecte către cerere. Cererea ar putea veni pe acest segment de case de până în 100 de mii de euro“, a declarat, pentru The Money Chanel, Maria Seder Neda, analist imobiliar.

▲ Agricultura poate salva economia românească de la recesiune

Criza financiară internaţională nu va ocoli România, însă ţara noastră nu va fi atât de afectată precum ţările din zona euro, se arata într-o analiză a Erste Group. Astfel, analiştii grupului financiar se aşteaptă la o diminuare a creşterii economice în 2009 până la 4,4%, faţă de un avans de 8,3% în acest an. Economia României este mai puţin deschisă decât a altor ţări europene şi aceasta ar putea oferi o oarecare rezistenţă în faţă crizei globale, mai spun analiştii. Aceştia sunt de părere că industria, în special sectorul auto, metalurgic, cel de textile şi construcţiile vor resimţi cel mai puternic această criză, pe fondul scăderilor exporturilor şi a creşterii costurilor finanţării. De asemenea, la mijlocul anului viitor este de aşteptat ca România să se confrunte cu o criză alimentară de proporţii dacă producătorii nu vor fi susţinuţi de stat, iar subvenţiile vor întârzia să intre în buzunarele agricultorilor. Cu toate acestea, sectorul agricol ar putea salva economia românească de la recesiune în anul 2009 în aceeaşi măsură în care o poate şi îngropa. „Un an agricol negativ ar putea conduce chiar la o creştere economică negativă pentru întreg anul viitor“, potrivit lui Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-şef al ING Bank România.

▲ Textilele, siderurgia şi construcţiile de maşini sunt industriile care dau cei mai mulţi şomeri

Şi România se confruntă cu problema şomajului, previziunile pentru anul următor fiind, dacă nu sumbre, măcar îngrijorătoare în anumite sectoare industriale, dar şi în cadrul companiilor care lucrează pentru export.

Companiile au disponibilizat de la începutul lunii octombrie aproape 50.000 de angajaţi, iar numărul şomerilor din sectorul privat a crescut astfel la 150.000, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu. „A apărut o situaţie de stagnare, blocări de investiţii şi o scădere semnificativă a comenzilor la export“, a declarat, pentru NewsIn, Ovidiu Nicolescu. Judeţele cele mai afectate de criza economică sunt cele din nordul Moldovei, în special Botoşani şi Suceava, unde şomajul din mediul privat se apropie de 4%. „Problemele cele mai mari sunt în industria siderurgică şi în industria constructoare de maşini. Şomajul din privat ar putea ajunge la 4%, iar cei mai mulţi şomeri ar putea rezulta din industriile care activează la export, pentru că s-a diminuat deja numărul contractelor economice în industria textilă, chimică, mecanică şi cea a mobilei“, a explicat Nicolescu. Circa trei sferturi dintre salariaţii din România lucrează în mediul privat, aproximativ 3,7 milioane de persoane.