Omenirea este în pragul unei crize alimentare

• E-mail
• Print
• RSS
• digg Facebook Twitter Stumble Reddit del.ico.us Buzz
• Text

Folosirea pe o scară tot mai largă a biocombustibililor şi, implicit, diminuarea unor suprafeţe tot mai mari de culturi destinate producţiei alimentare, nesiguranţa financiară şi criza creditelor subprime din SUA, precum şi diminuarea resurselor energetice şi încălzirea globală reprezintă principalele cauze ale creşterii alarmante a preţurilor produselor alimentare, înregistrate în întreaga lume. Criza alimentelor a început să ocupe un loc fruntaş în dezbaterile celor mai puternic industrializate ţări, dar şi a celor mai importante instituţii financiare din lume. Un raport al FAO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimente şi Agricultură, a determinat pe unii specialişti să afirme că producţia masivă a biocarburanţilor constituie o „crimă împotriva umanităţii“. Cetăţeni din 37 de ţări din întreaga lume suferă, în acest moment, de foame, iar acest lucru a determinat deja revolte sociale. „Dacă preţurile la alimente continuă să crească în ritmul actual, mai multe sute de mii de oameni vor muri de foame, ceea ce va conduce la efecte negative în mediul economic global“, a avertizat Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI.

Nesiguranţa de pe piaţa financiară caracterizată prin fluctuaţiile înregistrate la cursurile de schimb valutar şi la burse dar şi folosirea unor cereale în obţinerea de biocombustibili utilizabili în transport reprezintă două dintre cauzele majore care vor duce, în opinia ONU, prin Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (FAO) dar şi a FMI şi Bancii Mondiale la o criză majoră a alimentelor ce va fi caracterizată prin puterea mică de cumpărare din ţările sărace ale lumii.

Această criză a preţurilor, deşi nu a atins un punct culminant, a dus la conflicte de stradă în ţările subdezvoltate şi la îngrijorare în rândul guvernelor lumii, fapt susţinut de introducerea subiectului pe ordinea de zi a viitorului summit la nivel înalt al G8, ţările cele mai puternic industrializate, ce se va desfăşura în luna iunie. De asemenea, la reuniunea de primăvară a FMI şi Bancii Mondiale, s-a discutat aprins pe această temă şi s-au formulat o serie de rezoluţii, având la bază cifrele îngrijorătoare furnizate de FAO.

Criza se explică şi prin suprimarea unei suprafeţe, destul de importante, cultivate cu cereale folosite în obţinerea biocombustibililor, dar şi prin scăderea resurselor energetice. O altă cauză importantă care stă la baza exploziei preţurilor este şi încălzirea globală şi efectele negative asupra climei, în multe zone geografice ale globului, în viitorii ani, urmând să aibă loc o reconversie a culturilor, în sensul că temperaturile tot mai ridicate vor favoriza cultivarea unor noi plante.

Ce spune FAO despre criza alimentelor

Potrivit Naţiunilor Unite, preţurile mondiale la alimente au crescut cu 57 de procente în luna martie 2008, comparativ cu luna martie 2007, iar Banca Mondială avertizează că, în această situaţie, ar putea apărea proteste violente în aproximativ 33 de ţări.

Aceleaşi cifre arată că preţul la grâu a crescut cu 130% din martie 2007, iar la soia, cu 87%. Săptămâna trecută, Banca Mondială a anunţat că, per total, preţul alimentelor pe plan mondial a crescut cu 83%, în ultimii trei ani.

Cei mai afectaţi de creşterea preţurilor la alimente sunt locuitorii ţărilor în curs de dezvoltare. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, cu sediul la Roma, care a contribuit la întocmirea raportului UNESCO, a calculat că, în aceste ţări, cheltuielile pentru hrană reprezintă 60% până la 80% din totalul cheltuielilor, comparativ cu între 10% şi 20%, în ţările industrializate.

Previziunile sunt cu atât mai sumbre, cu cât Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică anunţă o creştere continuă a preţurilor produselor agricole, în special la cereale şi lactate, cu până la 50% până în 2016. Acest lucru se explică prin viteza mare cu care se dezvoltă industria de biocombustibili cumulată cu cererea în creştere pentru alimente. „Pentru următorii zece ani estimăm o creştere a preţurilor produselor agricole, pe pieţele internaţionale, cuprinsă între 20% şi 50%, comparativ cu media ultimilor zece ani“, a declarat Loek Boonekamp, funcţionar în cadrul OCDE, citat de Reuters.

Un alt factor care va determina creşterea preţurilor este modificarea politicilor economice. Un studiu realizat de OECD în colaborare cu Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite (FAO) arată că preţurile vor creşte în perioada 2007-2008, după care vor atinge un maxim şi vor coborî, uşor, până în 2016.

Criză şi în China

Preţurile la alimente, în China, au înregistrat o creştere anuală de 21 de procente în primul trimestru al acestui an, potrivit cifrelor anunţate de autorităţile de la Beijing, transmite AFP.

Autorităţile chineze se confruntă cu o problemă majoră şi încearcă să evite tensiunile sociale provocate de scăderea puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri medii şi scăzute. Potrivit cifrelor publicate, miercuri, de Biroul Naţional de Statistică, inflaţia şi creşterea economică au început să scadă uşor, pe fondul eforturilor guvernamentale destinate să limiteze investiţiile într-o serie de sectoare cu creştere explozivă.

Potrivit estimărilor recente ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), în 2008, China va înregistra o creştere economică de 9,3%, pe măsură ce economia mondială va încetini, ca urmare a celei mai mari crize financiare care a lovit SUA după Marea Criză din 1929. În ultimii ani, economia chineză a înregistrat o creştere anuală de peste 10 procente şi este posibil ca, în 2008, să treacă în faţa Germaniei, devenind a treia economie a lumii după SUA şi Japonia.

„Consecinţe teribile pentru întreaga Planetă“

În ultimele luni, creşterea preţurilor alimentelor a provocat proteste violente în mai multe ţări, printre care şi Egipt, Camerun, Coasta de Fildeş, Mauritania, Etiopia, Madagascar, Filipine sau Indonezia. Săptămâna trecută, criza orezului şi preţurile ridicate la alimente şi combustibili au determinat înlăturarea din funcţie a prim-ministrului din Haiti.

Creşterea preţurilor alimentare ar putea avea consecinţe teribile pentru întreaga Planetă dacă nu se face nimic pentru limitarea acestei tendinţe, a avertizat sâmbătă, la Washington, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, citat de AFP.

„Dacă preţurile la alimente continuă să crească în ritmul actual, mai multe sute de mii de oameni vor muri de foame, ceea ce va conduce la efecte negative în mediul economic global“, a avertizat Dominique Strauss-Kahn. Progresele realizate în materie de dezvoltare de ţările sărace, în ultimii cinci până la zece ani, ar putea fi complet distruse, subliniind că problema depăşeşte cadrul strict al preocupărilor umanitare.

În multe ţări în curs de dezvoltare, guvernele au fost nevoite să majoreze nivelul subvenţiilor pentru bunurile de primă necesitate şi carburanţi sau să reducă exporturile de produse agricole, cum a fost cazul, în Thailanda, cu orezul, pentru a calma tensiunile inflaţioniste de pe piaţa internă.

În România, preţul uleiului s-a majorat cu 80% în ultimul an, ca urmare a dublării costurilor materiei prime, potrivit preşedintelui patronatului uleiului, Viorel Zichil, citat de agenţia de presă NewsIn. Potrivit lui Zichil, evoluţia preţurilor în 2008 va depinde de suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui şi de producţia obţinută, însă, în perioada următoare, preţul nu va urca foarte mult.

Soluţiile guvernelor la criza alimentelor

Uniunea Europeană trebuie să renunţe la obiectivul de a creşte cu minimum 10% utilizarea biocombustibililor în transportul din statele membre, a avertizat Agenţia Europeană pentru Mediu, în contextul în care Banca Mondială s-a alăturat, anterior, organismelor care se opuneau folosirii pe scară mai largă a biocarburanţilor, informează EurActiv.

Criticile privind creşterea producţiei de biocarburanţi s-au intensificat ca urmare a creşterii preţurilor la alimente, iar directiva Comisiei Europene, prin care se repartizează fiecărui stat membru un obiectiv privind folosirea bicombustibililor, ar putea suferi modificări importante, mai ales în contextul în care Agenţia Europeană pentru Mediu a recomandat responsabililor europeni „suspendarea obiectivului privind biocarburanţii“ şi din cauza ameninţărilor pe care acesta le comportă la adresa mediului.

O altă soluţie pe fondul crizei creşterii preţurilor la alimentele de bază este reprezentată de readucerea agriculturii pe un loc de vârf al agendei comunitare, Franţa făcând numeroase presiuni în acest sens. „Într-o lume în care va fi nevoie să se producă mai mult şi mai bun pentru a fi hrăniţi 9 miliarde de oameni, este nevoie de oricine, implicit şi de Europa“, a declarat ministrul francez al Agriculturii, acesta pledând şi pentru renunţarea la intenţiile de reducere a bugetului UE pentru agricultură şi a subvenţiilor pentru agricultură, astfel încât Europa să poată rămâne „o forţă agricolă“.

Ministrul francez al Agriculturii a anunţat că va cere omologilor săi să analizeze cu atenţie planurile de a cultiva pe scară largă plante pentru obţinerea de biocombustibili, diminuând, în felul acesta, suprafeţele alocate culturilor de plante folosite în alimentaţie.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) recomandă, în raportul la care au contribuit 400 de persoane, între care oameni de ştiinţă, oficiali guvernamentali, militanţi şi oameni de afaceri, „schimbarea urgentă a normelor agriculturii moderne“.

De asemenea, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, i-a invitat pe donatori să pună la dispoziţia Programului alimentar mondial al ONU 500 de milioane de dolari, ca ajutor de urgenţă, până la 1 mai a.c.