Remedii naturiste în bolile picioarelor dureroase

• E-mail
• Print
• RSS
• digg Facebook Twitter Stumble Reddit del.ico.us Buzz
• Text

În toate anotimpurile anului, dar mai ales în lunile de iarnă, cabinetele medicale sunt tot mai des vizitate de pacienţi care acuză dureri acute de picioare, permanente sau sporadice. Destul de frecvent, pacienţii descriu durerile de picioare grele şi obosite, cu simptome caracteristice pentru varice, ulcere varicoase, flebită şi tromboze.

După primele semne de varice şi ulceraţii se adoptă un regim alimentar de cruţare, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) şi crudităţi.

Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruturi) bogate în vitamine naturale, nutrienţi şi flavonoide care ajută la menţinerea forţei şi elasticităţii pereţilor venelor. Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă şi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaţa, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei.

Varicele sunt dilatări, deformări şi alungiri neregulate ale unor vase superioare sau interioare, mai ales la picioare, cauzate de pierderea elasticităţii peretelui venos, relaxarea musculaturii netede şi creşterea fluxului de sânge.

Cel mai frecvent, varicele se formează la persoane cu profesii care impun statul prelungit în picioare (frizeri, coafeze, portari, ospătari, bucătari, vânzători, spălătorese, ţesătoare, farmacişti, stomatologi). Nu uităm persoanele cu viaţă sedentară, în casă sau la locul de muncă, la care apare umflarea picioarelor, îndeosebi la nivelul gleznelor, frecvent cu dureri, mâncărimi în lungul venelor, eczeme şi ulceraţii grave. Varicele apar destul de frecvent şi timpul sarcinii, când întoarcerea sângelui prin vene devine foarte anevoioasă. Aceste varice dispar după naştere, dar, uneori, se pot permanentiza.

Simptomele caracteristice ale bolii varicoase sunt oboseala, înţepăturile şi durerile la mers, crampele dureroase nocturne, furnicăturile, edemele spre seară, pigmentaţia maronie a pielii, apariţia de cordoane venoase subcutanate cu traect sinuos, eczeme şi ulceraţii cu slabă tendinţă de cicatrizare.

Evoluţia bolii este cronică şi progresivă spre tromboflebită, cu blocarea circulaţiei sângelui spre inimă, concomitent cu ulceraţia gambei şi rupturi de varice cu sângerări.

Ulcerul varicos apare mai frecvent la femei

O complicaţie agravantă a varicelor, care provoacă o rană deschisă şi nedureroasă, greu vindecabilă, ulcerul varicos apare la ambele sexe în treimea inferioară a gambei, mai ales la nivelul gleznei piciorului stâng şi pe faţa antero-internă a gambei.

Dintre persoanele cu varice evidente, 20% ajung la ulcer varicos, femeile fiind de 4 ori mai afectate decât bărbaţii. Apariţia bolii este favorizată de statul prelungit în picioare sau şezând mult timp fără mişcare, scărpinatul puternic (grataj), lipsa igienei locale, tulburări endocrine şi metabolice, diabet zaharat, anemie avansată, lipsa exerciţiilor fizice, excesul în greutatea corporală, hipertensiunea arterială, la care se adaugă o alimentaţie sărăcăcioasă, tulburări de circulaţie şi, mai ales, traumatisme locale cu necrozări de ţesuturi.

Sarcina la femei măreşte riscul ulceraţiilor, datorită creşterii volumului de sânge şi lărgirii uterului, care apasă asupra venelor abdominale şi, indirect, asupra venelor din membrele inferioare.

La început se formează o mică rană, cu crustă de culoare închisă, care cade, treptat, lăsând o plagă adâncă, ce se extinde lent în suprafaţă. Din ulceraţie curge un lichid clar, uneori amestecat cu sânge sau cu puroi în urma suprainfectării cu microbi. Pielea din jur se înroşeşte, iar rana de adânceşte şi devine dureroasă.

Vindecarea este lentă, timp de luni şi chiar ani, şi implică metode de tratare a tulburărilor circulatorii care favorizează persistenţa ulceraţiilor.

Flebita

Flebita este o boală a venelor care constă dintr-o inflamare, începând de la talpa piciorului, înaintând spre venele gambei şi apoi spre vena femurală şi iliacă.

Cauzele bolii sunt legate de traumatismele venelor prin loviri, injecţii intravenoase, intervenţii chirurgicale şi perioade lungi de inactivitate la pat.

Simptomele bolii constau din dureri intense la mers şi la palparea pulpei, hipertermie cutanată cu febră uşoară, dilatarea exagerată a venelor superficiale, senzaţie de crampe în gambe, puls crescut şi roşeaţa sau cianozarea pielii.

Tromboza are incidenţă crescută la fumători

Tromboza este rezultatul unui proces lent de coagulare a sângelui în venele profunde ale picioarelor, cu formarea cheagului în urma unei aglutinări de hematii, leucocite, fibrină şi plachete de colesterol.

Cheagul (trombus) poate provoca ocluzia parţială sau totală a venelor, din cauza unor modificări inflamatorii pe lungimea vaselor. În lipsa circulaţiei sanguine şi la carenţă de oxigen şi nutrienţi, piciorul devine palid, se umflă, prezintă dureri acute, iar boala poate evolua spre cianozare şi gangrenare ce necesită amputarea piciorului, total sau parţial.

Tromboza se corelează cu prezenţa aterosclerozei şi cu valorile ridicate ale colesterolului „rău“ (LDL), care se depune sub formă de plăci pe pereţii interiori ai vaselor sanguine. În momentul în care unele plăci grase de colesterol se desprind de pe pereţii vaselor, cheagul devine circulant spre alte zone ale corpului (creier, plămâni, inimă), provocând tromboembolia.

Tromboza la nivel cerebral se manifestă prin dureri acute de cap şi crize spontane de epilepsie, având ca urmare accidente vasculare cerebrale foarte grave, uneori fatale. La fel de periculoase sunt şi blocajele circulatorii din plămâni (unde provoacă congestia pulmonară) şi blocajele de la inimă, care duc la infarct de miocard.

Boala este mai frecventă la persoanele fumătoare, după vârsta de 30 de ani, ceva mai mult la bărbaţi decât la femei. De asemenea, apare la cei care călătoresc, peste 4 ore, cu avionul pe distanţe mari, cu autocarul sau automobilul, unde sunt lipsiţi de posibilitatea de a se mişca.

Simptomele specifice trombozelor sunt: extremităţile reci, sensibilitate la frig, slăbiciune, dureri persistente la nivelul membrelor, edeme, furnicături, amorţeli, arsuri în gambe, modificarea pulsului în picioare, creşterea temperaturii locale, paloarea pielii şi apariţia cianozării picioarelor până la înnegrirea totală şi cangrenarea adâncă.

Sindromul Raynaud

Este o afecţiune care produce contractarea bruscă a vaselor mici de sânge ce alimentează degetele de la mâini şi picioare, precum şi nasul şi urechile.

Printre cauzele care declanşează boala menţionăm expunerea la frig a membrelor, munca cu anumite scule electrice vibratoare şi consumul în exces a medicamentelor beta-blocante de sinteză chimică. Acestea produc o încetinire a circulaţiei sângelui, dureri, amorţeli şi furnicături, în timp ce pielea devine albă la început, din lipsa sângelui, şi apoi roşietică sau vânătă.

Prevenirea bolii se realizează prin:

- renunţarea obligatorie la fumat, întrucât nicotina contractă vasele;

- menţinerea la cald a mâinilor şi a picioarelor, folosind mănuşi şi şosete de lână;

- efectuarea de exerciţii fizice energice şi masaje regulate pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine;

- executarea de mişcări din picioare chiar în timpul repausului în pat sau şezând, în timp ce mâinile vor strânge repetat o minge din cauciuc;

- seara se va face o baie generală caldă, nu fierbinte, sau o baie de mâini şi picioare cu muştar negru;

- pentru a îmbunătăţi circulaţia în timpul crizelor, se ţin mâinile deasupra capului timp de 1-2 minute sau se freacă palmele între ele;

- în timpul mesei se vor adăuga la alimente condimente stimulatoare ca: scorţişoară, cuişoare, ghimbir, coriandru şi ardei.

Tratamente fitoterapeutice în varice şi ulcer varicos

Intern, se recomandă:

- infuzie de urzică moartă albă şi galbenă (o linguriţă flori sau herba mărunţită la 250 ml apă clocotită); se infuzează 15 minute şi se beau 2 căni pe zi, având efecte cicatrizante, depurative şi tonifiante, în stimularea circulaţiei sângelui şi în refacerea ţesuturilor lezate prin ulceraţii;

- infuzie din sulfină galbenă (1-2 linguriţe de herba uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 20-30 de minute şi se beau 1-2 căni pe zi cu efecte în prevenirea şi combaterea varicelor;

- infuzie din frunze de viţă de vie (80 g la 1 litru apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau 2 căni pe zi, înainte de mese, având capacitate de tonifiere a venelor;

- infuzie din măceşe (o lingură de fructe uscate la 250 ml apă clocotită din care se beau câte 2 căni pe zi) cu acţiune în reglarea permeabilităţii şi elasticităţii capilarelor şi în normalizarea circulaţiei sanguine;

- tinctură din frunze de alun (2 linguri frunze culese primăvara, tocate mărunt şi macerate timp de 14 zile în 100 ml alcool 700), din care se consumă câte 20-30 picături de 3 ori pe zi;

- tinctură din muguri de plop negru (20 g muguri maceraţi timp de 14 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau zilnic câte 30 picături de 3 ori pe zi;

- lichior preparat din 100 g coaja fructelor de castan sălbatic şi 20 g frunze de iederă, care se macerează timp de 10 zile în 200 ml alcool 400, cu adaos de 1 litru vin dulce.

Tratamente externe

- comprese reci din frunze de salvie (2 linguriţe la 200 ml apă clocotită, cu efect de epitelizare şi vindecare a rănilor, concomitent cu un uşor efect de reducere a tensiunii arteriale;

- cataplasme locale cu frunze strivite de varză, proaspete sau murate, ţinute între 2 bucăţi de pânză curată şi fixate cu un bandaj pe picior, având efecte de decongestionare şi revitalizare a ţesuturilor lezate prin ulceraţii. Se pot folosi şi frunze de varză macerate timp de 2-4 ore în untdelemn;

- cataplasmă din amestec cu flori de gălbenele şi coada-şoricelului, frunze fierte de urzică, nuc, salvie şi rozmarin, herba de coada calului şi rădăcini de tătăneasă ;

- cataplasmă cu terci de coada-calului şi cartofi cruzi raşi.

- băi de picioare cu infuzie din plante luate separat sau în amestec, cu frunze de nuc (1 kg frunze tocate la 5 litri apă), salvie, urzică, păpădie, ace de brad, herba de coada-calului, scoarţă de salcie şi rădăcini de tătăneasă;

- băi de picioare cu un amestec, în părţi egale, din păducel, mături, coada şoricelului, flori de trandafir roşu şi frunze de patlagină;

- masaj cu tinctură de castane tocate şi macerate timp de 24 de ore în alcool 700 şi apoi macerate încă 14 zile în petrol lampant. Dacă se amestecă tinctura de castane cu 60 g lanolină se obţine un unguent foarte eficace, aplicat local, cu efecte antiinflamatoare şi tonifiante asupra pereţilor vaselor.

Remedii pentru flebite şi tromboză

În tratamente interne sunt eficiente:

- infuzie din frunze de afin (1 linguriţă la 200 ml apă fiartă); se infuzează 20-30 minute şi se beau 2-3 căni pe zi;

- infuzie din frunze de coacăz negru (2 linguriţe frunze uscate şi mărunţite la 250 ml apă clocotită); se infuzează 15 minute şi se beau 3 căni pe zi, înainte de mese;

- infuzie din amestec cu flori de castan sălbatic, arnică şi păducel, fructe de scoruş şi măceş (luate în părţi egale), din care se iau 3 linguriţe amestec la 500 ml apă clocotită, se infuzează 15 minute şi se beau câte 3 căni pe zi;

- decoct din frunze de alun (2 linguri frunze uscate şi mărunţite la 500 ml apă); se fierbe timp de 5-10 minute şi se bea întreaga cantitate în cursul zilei pentru efecte vasodilatatoare;

- decoct din frunze de Gingko biloba din care se beau câte 80 ml, cu 10 minute înainte de fiecare masă;

- tinctură de castan sălbatic (50 g pulbere din coaja fructelor care se macerează timp de 10-14 zile în 150 ml alcool 800); se iau câte 10 picături de 3 ori pe zi;

- tinctură de propolis 20%, din care se iau câte 30 picături de 3 ori pe zi;

- tinctură de sunătoare (20 g herba macerată timp de 10-14 zile în 100 ml alcool 700); se iau câte 20-30 picături de 3 ori pe zi;

- vin medicinal din amestec cu scoarţă de castan sălbatic (50 g), traista ciobanului (20 g) şi cireşe negre (20 g); se lasă la macerat 5 zile în 200 ml alcool 700, se filtrează, se adaugă 1 litru vin alb şi dulce, iar după 8 zile se consumă câte 3 păhărele pe zi;

Pentru uz extern:

- comprese locale cu infuzii călduţe din flori de gălbenele şi muşeţel, herba de coada-calului sau rădăcini măcinate de iarbă mare;

- comprese locale cu decoct din scoarţă de castan sălbatic sau alun şi rizomi de ferigă;

- cataplasmă călduţă cu 200 g herba de lumânărică şi 100 g făină din seminţe de in puse în 500 ml apă; se fierbe 20 minute şi se aplică pe piciorul bolnav;

- băi de castane: 5 kg fructe coapte şi măcinate din care se iau 700-800 g făină amestecată cu 5 litri apă; se fierbe lent timp de 20 minute şi se adaugă la apa de baie. Se fac 10-12 băi consecutive, repetate de 3 ori pe an;

- băi locale cu coajă de salcie, frunze de nuc, mesteacăn, pelin, mentă, zmeur sau patlagină, flori şi frunze de castan sălbatic, soc şi fâneaţă, rădăcini de tătăneasă, paie de ovăz, herba de coada-calului; se ia 50-60 g amestec care se fierbe în 3 litri apă cu adaos de o linguriţă de bicarbonat de sodiu;

- masaje locale făcute zilnic, de jos în sus, cu macerat alcoolic din fructe de castan sălbatic (200 g la 1 litru alcool 400), amestecat cu tinctură de arnică sau de traista-ciobanului, extract de salvie, fructe de ienupăr şi muguri de plop;

- masaj zilnic pe piciorul bolnav cu unguent pe bază de răşină de brad, după care se merge pe jos timp de 20 minute;

- masaj local cu unguent de gălbenele (50 g flori, 150 g herba de gălbenele la 150 ml alcool 800, 5 ml amoniac 10%); se macerează 24 de ore, se adaugă 1 litru ulei de floarea-soarelui fiert cu ceară de albine şi se ţine la foc mic timp de 3 ore. După strecurare cu stoarcere se ung părţile afectate de mai multe ori pe zi.

Recomandări în alimentaţie

După primele semne de varice şi ulceraţii se adoptă un regim alimentar de cruţare, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) şi crudităţi.

În aceste zile sunt interzise carnea de porc, raţă şi gâscă, grăsimile animale, mezeluri, cârnaţi, afumături, pastramă, conserve, sosuri, dulciuri rafinate (prăjituri), ciocolată, cafea, tutun şi băuturi alcoolice.

În continuare sunt indicate legumele bogate în vitamine (ardei, tomate, morcov, salată, sfeclă roşie, castraveţi, ţelină, ridichi negre, varză, pătrunjel, mărar, vinete), asezonate cu ulei de măsline. Prin conţinutul bogat în apă, legumele hidratează ţesuturile, iar antioxidanţii protejează venele.

Bune rezultate dau şi amestecurile de sucuri cu sfeclă roşie (500 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), mere roşii (100 ml), ţelină (50 ml) şi cartofi cruzi (20 ml), care se consumă în 3-4 reprize.

Supa de arpagic sau de praz are acţiune anticoagulantă, evitând accidentele vasculare cerebrale sau hematoamele interne, care pot să survină în urma unor loviri, căderi sau agresiuni fizice; se consumă câte 200 ml supă.

Regimul de viaţă: odihnă şi mişcare în aer liber

Se va evita statul prelungit în picioare sau şezând, fără mişcare. La poziţia şezut pe scaun, picioarele nu vor sta încrucişate, iar marginea scaunului să nu stranguleze fluxul sanguin. Programul lung de lucru la birou, la calculator sau acasă la televizor va fi întrerupt cu pauze dese şi mişcări pentru a facilita reluarea unei circulaţii sanguine normale.

Zilnic se recomandă multă mişcare în aer liber, prin mers pe jos pe distanţe mici (maxim 2-3 km) şi practicarea unor sporturi uşoare (înot, bicicletă şi gimnastică medicală în apă sau la domiciliu).

În orele de odihnă în pat sau la repausul prelungit, impus de o operaţie chirurgicală sau după o vătămare corporală, se indică un exerciţiu de mişcare cu picioarele ridicate în sus, peste nivelul şoldurilor, eventual cu sprijinire pe un scăunel, perne, canapea sau perete.

Îmbrăcămintea va fi lejeră, fără pantaloni strâmţi pe picior şi fără jartiere circulare. Încălţămintea va fi din piele naturală, comodă, fără tocuri foarte înalte şi cu vârfuri ascuţite. Se vor evita cizmele fixe pe picior.

La umflarea picioarelor sau a gleznelor se vor purta şosete din bumbac şi ciorapi elastici sau alte bandaje compresive, care se aplică în fiecare dimineaţă pe zona varicoasă. Bandajul poate fi impregnat în soluţii cu proprietăţi antibiotice şi cicatrizante.

Pe piciorul cu tromboflebită aplicaţi o compresă cu căldură umedă şi ridicaţi-l la 15-30 cm deasupra nivelului inimii, pentru a grăbi vindecarea într-un interval de câteva săptămâni. Noaptea se va dormi desculţ, cu piciorul bolnav aşezat mai sus, pe o pernă.

Este total contraindicată expunerea prelungită a piciorului la radiaţiile solare de la orele de arşiţă ca şi la alte surse de căldură (calorifer), întrucât apare riscul spargerii venelor şi declanşarea unor hemoragii grave.

Obiceiul epilării picioarelor cu ceară fierbinte este total neindicat.

Cura cu citrice ajută la menţinerea elasticităţii venelor

Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruit), bogate în vitamine naturale, nutrienţi şi flavonoide care ajută la menţinerea forţei şi elasticităţii pereţilor venelor.

Să nu fie neglijate fructele de pădure (afine, zmeură, coacăze, mure), precum şi cireşe, vişine, mere, struguri, bogate în flavonoide roşii şi purpurii.

Necesarul proteic poate fi asigurat printr-un grătar din carne slabă, peşte şi ouă fierte, cu rol în consolidarea masei musculare şi în buna funcţionare a reţelei venoase.

Pentru menţinerea sănătăţii venelor se recomandă un consum zilnic de alimente bogate în fibre (cereale integrale, tărâţe, orez nedecorticat, fasole, mere, pere, legume frunzoase, hrişcă, cu efecte de prevenire a constipaţiilor şi de evitare a presiunii intestinelor asupra venelor. Oţetul de mere are proprietăţi astringente şi conţine flavonoide care reduc inflamaţiile venelor (se iau câte 2 linguriţe de oţet diluat în 200 ml apă, dimineaţa pe stomacul gol).

Consumaţi mult usturoi, dacă suferiţi de tromboză

În tromboze este recomandat consumul moderat de alcool slab (2 pahare de vin zilnic) pentru a dilata vasele sanguine mici.

Alimentaţia curentă va fi hiposodată (maxim 4 g sare pe zi), urmată de produse lactate şi, treptat, se intră într-o dietă normală.

Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă şi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaţa, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei şi a constipaţiei.

Efecte evidente are complexul de vitamine, în primul rând vitamina E (300-500 mg pe zi) din germeni de grâu, uleiuri vegetale, nuci, alune care asigură reducerea varicelor până la vindecare. Celelalte vitamine necesare (A, B, C, PP, K) şi sărurile minerale (K, Fe, Mn etc) sunt asigurate, zilnic, cu suc de morcov şi sfeclă roşie, germeni de grâu (50-100 g), borş de tărâţe şi drojdie de bere uscată (1-2 linguriţe).

Se va insista pe acţiunile benefice ale apiterapiei folosind un preparat obţinut din 300 g miere de salcâm şi 800 ml suc de ceapă roşie; după omogenizare se păstrează la rece şi se consumă câte 50 g, de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale, într-o cură de 30 zile. După o pauză de 30 de zile, tratamentul se repetă. De menţionat că acest tratament este contraindicat la persoanele care suferă de gastrite hiperacide şi ulcere gastroduodenale.