Tratamente naturiste pentru combaterea anemiei

• E-mail
• Print
• RSS
• digg Facebook Twitter Stumble Reddit del.ico.us Buzz
• Text

Anemia este o afecţiune maladivă care constă din scăderea, sub valorile normale, a numărului de globule roşii (hematii) şi a cantităţii de hemoglobină la unitate de volum a sângelui. Ca urmare, se reduce cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive transportate de sânge către diferite ţesuturi din organism. Boala este mai frecventă la copii, convalescenţi, bătrâni şi femei de vârstă fertilă.

Se cunosc două forme de anemii:

- microcitară, produsă în condiţiile carenţei de fier, pierderi excesive de sânge prin hemoragii interne sau externe sau după afecţiuni cronice (hepatice, ulceroase şi renale); se manifestă prin astenie fizică, iritabilitate, paloare, palpitaţii, deformarea şi sfărâmarea unghiilor;

- macrocitară, provocată de carenţa vitaminică (mai ales B12), care dă anemia pernicioasă sau hipercromă, când bolnavul prezintă astenie fizică şi psihică precum şi încărunţire prematură.

În funcţie de cauzele care determină aceste modificări cantitative şi calitative ale componentelor sângelui, există mai multe forme de manifestare.

Un prim semnal poate fi paliditatea sau culoarea galben-verzuie, fenomen apărut la copiii subnutriţi şi cu un regim de viaţă necorespunzător şi la tinerele fete aflate în perioada pubertăţii sau la instalarea ciclului menstrual, mai ales când, în mod greşit, au adoptat un regim exagerat de slăbire. În aceste cazuri se produce o reducere drastică a fierului din hematii, ducând la modificări profunde şi grave în componenţa sângelui.

Starea de paliditate a pielii trebuie să fie verificată printr-o analiză amănunţită a sângelui, care ar putea semnala existenţa unor boli, mai uşoare sau mai grave. Se cunosc însă şi familii la care predomină o paloare a pielii, moştenită ereditar.

În afară de paloare, bolnavii pot acuza ameţeli, vertij, dureri de cap, insomnie, irascibilitate, astenie, oboseală, lipsa poftei de mâncare, tahicardie, suflu sistolic, insuficienţă cardiacă, indigestie, slăbiciune generală cu scăderea tonusului muscular, lipsă de vitalitate, incapacitate de efort fizic şi intelectual, ducând uneori la pierderea cunoştinţei. Nu sunt neglijabile stările de debilitate şi de slăbire treptată care sunt provocate de conflicte sufleteşti şi de stări de depresie cauzate de problemele apărute la şcoală sau de primele insuccese în dragoste.

Poate exista o carenţă acută de fier, un aport insuficient de oxigen în globulele roşii, carenţă în vitamine şi deficit alimentar raportat la cerinţele organismului în creştere. Acest deficit alimentar este cauzat atât de lipsa poftei de mâncare, cât şi de lipsa alimentelor de pe masa zilnică.

S-a constatat că anemia produsă de o alimentaţie insuficientă şi dezechilibrată este cea mai frecventă la copii sub vârsta de 10 ani, la 80% dintre aceştia manifestându-se unele simptome caracteristice.

Consumaţi multă urzică vie

Majoritatea specialiştilor admit efectele benefice ale curelor de primăvară cu infuzii de urzică vie şi cu tije de păpădie (6 tije pe zi), pe o durată de 6-8 săptămâni.

De asemenea, se recomandă o cură de 2-3 săptămâni cu grâu germinat, fulgi de ovăz în lapte sau suc de orz verde. În zone montane se consumă fructe mature de ienupăr.

Ţinând seamă de conţinutul ridicat în fier şi clorofilă, frunzele de urzică sunt cel mai mult recomandate sub formă de infuzie (două linguriţe frunze uscate la 250 ml apă fiartă); după infuzare timp de 10 minute se beau, zilnic, câte 2-3 ceaiuri calde, într-o cură de 6-8 săptămâni, având efecte vitaminizante (A, C, B12, K), tonifiante, hipoglicemiante şi galactogoge.

Bune rezultate dau şi infuziile de creţişoară, coada-şoricelului, roiniţă, coada-calului, cimbrişor, obligeană, troscot, ţintaură, pir, turiţă mare, arnică, teci de fasole, măceşe uscate, frunze de afin, flori de ciuboţica-cucului, muguri de brad.

La intervale de două zile se bea câte un ceai din fructe de coriandru, anason şi chimion, care favorizează digestia şi apetitul, prin producerea sucurilor gastro-intestinale. Ceaiurile se beau separat sau în amestec, pentru acţiuni remineralizante, vitaminizante, diuretice, antitoxice, antimicrobiene, aperitive, tonifiante şi de stimulare a creşterii. La fiecare cană de ceai se adaugă câte o linguriţă de bitter suedez.

Reţete recomandate:

- tinctură cu rădăcini de angelică din care se iau câte 10 picături cu 30 minute înainte de masa de prânz;

- vin tonic din 6 linguri flori de salcâm sau de roiniţă la 1 litru vin roşu fierbinte care se macerează 1-2 zile, se strecoară şi se bea câte un păhărel (50 ml) înainte de cele 3 mese principale;

- vin tonic din 300 g urzică vie puse într-o sticlă cu 500 ml vin roşu; după o macerare de 24 ore, se strecoară şi se bea câte un păhărel dimineaţa, pe nemâncate şi seara înainte de culcare;

Observaţii: vinurile tonice se dau numai la adulţii anemici.

- tinctură din amestec, în părţi egale, cu frunze de urzică, pelin, tuia şi curpen de pădure, herba de coada-calului, rădăcini de roibă şi flori de şofran; se iau 50 g amestec în 500 ml alcool 400, se macerează 4 zile, se strecoară şi se beau câte 30-40 picături, de 3-4 ori pe zi, cu 20-30 minute înainte de mesele principale, într-o cură de o lună pe trimestru;

- tinctură din amestec cu frunze de urzică vie (30 g), frunze de coacăz negru (20 g), herba de cimbru de cultură (20 g), herba de rostopască şi turiţă mare (câte 10 g) şi flori de gălbenele (10 g). Se iau 50 g amestec care se macerează 3 zile în 250 ml alcool 400, se strecoară şi se iau câte 3 linguriţe pe zi în ceai antianemic de roiniţă sau urzici, îndulcit cu miere de albine;

- mielită dintr-un kilogram suc de cătină albă într-un kilogram de miere de albine polifloră, la care se adaugă 40 ml tinctură de propolis şi 100 mg grăuncioare de polen. Se păstrează la rece în sticle bine închise şi se consumă, zilnic, câte 3 linguri la copiii peste 10 ani, 3 linguriţe la copiii de 2-10 ani şi câte 30 picături la bebeluşi. În perioadele de efort intelectual prelungit (elevi, studenţi), la persoanele în convalescenţă şi la bătrâni sau la cei cu efort fizic maxim (sportivi), doza creşte la 5 linguri pe zi.

Mierea de albine conţine mangan şi fier

Apiterapia recomandă pentru anemie câteva reţete:

- miere de albine, închisă la culoare (100-150 g pe zi) dizolvată în lapte cald şi repartizată în 3 reprize, într-o cură de 20-40 zile, cu mare eficienţă datorită conţinutului ridicat în minerale (mangan, fier, cupru);

- miere de albine (o linguriţă) într-un pahar cu lapte cald, în care se bate un gălbenuş de ou, realizând o băutură foarte plăcută şi eficientă în anemii la copii şi adolescenţi;

- polen granulat în cantitate zilnică de 20 g pentru adulţi, 10 g pentru tineri şi 5 g pentru bebeluşi sub 3 ani, într-o cură de o lună pe trimestru. După polen se bea apă îndulcită cu miere;

- polen plus lăptişor de matcă (tablete de polenovital) folosind, zilnic, câte 6 tablete la adulţi şi 3 tablete la copii, în cure de 6 săptămâni, repetate de 4 ori pe an.

În fiecare dimineaţă se bea un amestec din două linguriţe miere şi două linguriţe oţet de mere la 100 ml apă, repetat timp de o lună.

Salatele combat anemia

Sunt indicate cure de 3 zile cu legume proaspete, consumate ca salate bogate în vitamine şi fier: ţelină (50-100 g), varză albă (200 g), spanac (100 g), pătrunjel (20 g) şi zeamă de lămâie, precum şi fructe proaspete (cireşe, vişine, caise, piersici, mere, pere, prune, pepeni verzi şi galbeni, struguri, afine, mure, coacăze, cătină albă, curmale, banane, smochine).

Sunt utile şi fructele uscate (caise, prune, măceşe, curmale, stafide, alune, nuci), bogate în aminoacizi, glucide, vitamine şi mineralele necesare.

Sucul de sfeclă roşie, bogat în săruri minerale (fier, fosfor) şi în vitamine (B1, B2, C), se bea timp de 3 zile consecutiv, câte ½ pahar, de două ori pe zi, după mesele de dimineaţă şi seară.

Pentru copiii în creştere se mai recomandă supe de oase, ficat de viţel sau pasăre, şniţel sau grătar din carne macră (bogate în fier), însoţite de salată verde, pătrunjel, praz, ştevie, vinete, hrean, fasole boabe, mazăre şi linte, peşte fiert cu suc de lămâie, icre cu conţinut ridicat în fosfor, gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită, măsline, pâine integrală (Graham) bine coaptă.

Cură cu grâu încolţit sau drojdie de bere

O mare atenţie se acordă curei cu grâu încolţit (2-3 linguriţe într-un păhărel cu lapte, de 3 ori pe zi, timp de 15-20 zile în fiecare trimestru), având efecte benefice datorită complexului de vitamine şi de enzime naturale. După 7-10 zile se poate constata îmbunătăţirea stării de sănătate şi de vitalitate.

Nu poate fi neglijată cura cu drojdie de bere, care conţine 17 vitamine, îndeosebi complexul B14, săruri minerale şi 46% proteine. După dispersarea a 4 linguri drojdie în 500 ml lapte sau suc de roşii şi fructe, cu adaosul unei linguri de miere de albine, se bea un pahar între mese şi unul seara, la culcare, fiind o băutură foarte bogată în proteine, vitamine, fier, calciu şi alte minerale.

Anemicii au nevoie de multe minerale

Atât la copii, cât şi la adulţi (mai ales femei) este necesară completarea necesarului în săruri minerale şi vitamine.

Pentru remineralizarea organismului anemiat sunt recomandate anumite produse cu conţinut ridicat în săruri nutritive, uşor asimilabile.

Elementul mineral absolut indispensabil în formarea globulelor roşii este fierul, prezent în cantităţi mai mari în unele legume (spanac, salată, morcov, pătrunjel, usturoi, praz), în fructe (caise, piersici, prune, nuci, smochine uscate, curmale, ananas) şi în alte produse (germeni de grâu, gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită).

De asemenea, lipsa zincului este implicată în anemii, punând în pericol viaţa copiilor. La aceştia se constată scăderea imunităţii la infecţii, tulburări de creştere şi de memorie, îmbolnăviri frecvente de pneumonie şi diaree precum şi scăderea poftei de mâncare. Se completează prin alimente cu peşte, carne, ficat, ouă, lactate şi legume.

În ce alimente găsim vitamine

Necesarul vitaminic se asigură prin anumite specii de plante:

- vitamina A din morcov, spanac, varză, tomate, salată, conopidă, pătrunjel, fasole verde, caise, pepene galben;

- B1 din legume, (mai ales cartofi), fulgi de ovăz, fructe, drojdie;

- B2 din germeni de cereale, tărâţe, drojdie de bere;

- B5 din cereale, legume verzi, fructe, lăptişor de matcă;

- B6 din germeni de grâu, varză, fructe, soia, drojdie de bere;

- B12 din ginseng;

- vitamina C din lămâi, varză, ardei, pătrunjel, fasole verde, tomate, cartofi, conopidă, căpşuni, zmeură, coacăze, afine;

- D din ovăz, grâu, curmale;

- E din ovăz, ceapă, usturoi, morcov, varză, spanac, soia şi tomate;

- H din fasole şi mazăre boabe, ciuperci, legume, soia, nuci;

- K din varză, spanac, uleiuri vegetale (floarea- soarelui, soia);

- P din lămâi, portocale, caise, mure, cireşe, măceşe;

- PP din ceapă, usturoi, morcov, prune, caise uscate, germeni de grâu şi ovăz, alune prăjite, smochine, avocado, curmale.

Meniurile zilnice trebuie să fie foarte variate pentru a stimula apetitul bolnavului. Între mese se beau, după caz, ceaiuri aromatice cu zmeură, mure, fragi, cimbrişor şi măceşe.