Hipotensiunea, boala alcoolicilor uscăţivi

• E-mail
• Print
• RSS
• digg Facebook Twitter Stumble Reddit del.ico.us Buzz
• Text

Hipotensiunea este o afecţiune maladivă inversă hipertensiunii şi se manifestă prin scăderea permanentă a valorii tensiunii minime admise şi anume 10 cm Hg tensiune sistolică (maxima) şi 6 cm Hg tensiune diastolică (minima). La persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, pragul hipotensiunii este considerat la valori sub 12 cm (maxima) şi 7 cm (minima).

Când valoarea maximă variază între 9-11 cm Hg, starea de hipotensiune este suportată uşor, nu influenţează speranţa de viaţă şi nu necesită nici un tratament special, dar afectează oarecum calitatea vieţii, mai ales dacă se asociază cu oboseală şi cu rezistenţă scăzută la efort. Poate fi agravată de surmenajul fizic şi, mai ales, intelectual, stări emotive, infecţii acute sau ulcer gastro-duodenal. Frecvenţa bolii este, în medie, de 5% la adulţi, femeile fiind mult mai expuse la riscul acestei îmbolnăviri.

Există cazuri când tensiunea scade brusc cu 3-4 cm Hg sub valorile obişnuite, mai ales la persoane foarte slăbite şi denutrite, cu stări de şoc cardiovascular, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic, tulburări de ritm cardiac, stenoză mitrală şi aortică, tumori cerebrale, insuficienţă a glandelor suprarenale, stări de denutriţie şi intoxicaţii tabagice care necesită tratamente speciale. În unele cazuri, boala apare după dereglarea mecanismelor nervoase şi endocrine, care au rolul de a menţine normalitatea regimului de circulaţie sanguină.

Hipotensiunea este frecventă la fumătorii şi alcoolicii subponderali, precum şi la tinerii foarte slabi şi înalţi, cu greutatea corporală sub limitele normale. Boala se corelează şi cu crizele de arteroscleroză.

Simptomele de manifestare constau în puls slab, palpitaţii, transpiraţii excesive, tulburări de vedere cu steluţe în faţa ochilor, zgomote în urechi, răcirea membrelor, stări depresive, căscat, paloarea feţei, frecvente dureri de cap, oboseală permanentă, agitaţie, astenie, insomnii, ameţeli la ridicarea din pat şi pierderea cunoştinţei cu leşin (lipotimie). În unele cazuri particulare intervine pierderea potenţei sexuale.

Tratamente naturiste pentru tratarea tensiunii scăzute

Pentru menţinerea bolii sub control sunt eficiente infuziile sau tincturile din câteva plante medicinale ca: rozmarin, vâsc, salvie, mentă, lemn dulce, ciuboţica-cucului, roiniţă, armurariu, ţintaură, ruşcuţă de primăvară, coajă de salcie şi mătase de porumb:

- tinctură de rozmarin, considerată ca etalon în tratamentul hipotensiunii ortostatice şi a sclerozei cerebrale, se prepară din 10 g de frunze macerate timp de 8-10 zile în 100 ml de alcool de 70 de grade şi se consumă câte 10-20 de picături, de 2-3 ori pe zi, timp de o lună. Se poate folosi şi vinul de rozmarin (3-5 linguri de frunze la un litru de vin alb, macerate timp de 5-6 zile) din care se consumă câte un păhărel zilnic;

- macerat din vâsc alb preparat dintr-o linguriţă de frunze în 250 ml de apă rece ţinut timp de 12 ore. Cura durează 5-6 săptămâni pe an, consumând câte 3 căni pe zi, două pe zi în următoarele două săptămâni şi o cană pe zi în ultima săptămână;

- decoct dintr-o linguriţă de flori şi frunze de păducel în 250 ml de apă rece în 250 ml de apă rece; se fierbe 3-5 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară şi se beau 12 căni, înainte de mese;

- infuzie: din amestec format din câte 30 g de: coada-şoricelului (herba), rozmarin (frunze) şi păducel (flori). Peste trei linguriţe din aceste amestec se toarnă trei căni de apă clocotită şi se lasă să infuzeze, acoperit, timp de 5-10 minute. Separat se face un macerat la rece din vâsc alb (trei linguriţe de frunze timp de 8 ore în 750 ml apă rece) care se amestecă cu infuzia caldă a celorlalte plante, se strecoară şi se beau 3 ceşti de ceai cald în cursul zilei;

- infuzie: din amestec, în părţi egale, de rozmarin (frunze), roiniţă (frunze), salvie (frunze), ciuboţica-cucului (herba), traista-ciobanului (herba) şi armurariu (fructe măcinate). Din amestec se ia câte o lingură la 200 ml de apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 10 minute, se strecoară şi se beau câte două căni în fiecare zi, într-o cură de două-trei săptămâni;

- vin tonifiant: pentru inimă dintr-un litru de must (roşu sau alb), 200 g pătrunjel frunze tocate mărunt şi 50 ml de oţet de mere; se fierbe 10 minute, se adaugă 200 g de miere de salcâm şi se fierbe din nou 5 minute. Se răceşte în vas acoperit, se strecoară şi se păstrează la rece în sticle brune, bine închise. Se consumă câte două linguri pe zi, iar în caz de crize se iau câte două linguri odată. Vinul tonic este indicat şi în cardiopatiile ischemice, insuficienţă cardiacă şi nevroze cardiace.

- decoct: din două cepe mici cu coajă şi 100 g de zahăr într-un litru de apă rece; se răceşte în vas acoperit, se strecoară şi se bea întreaga cantitate într-o zi, în stare rece, prin înghiţituri rare.

Consumaţi multe cereale şi fructe

Alimentaţia trebuie să fie bogată în cereale, legume şi fructe, între care nu pot să lipsească grâul germinat (2-3 linguriţe pe zi), ardei gras şi iute, mărar, pătrunjel, sfeclă roşie, varză roşie, drojdie de bere proaspătă (câte o lingură pe zi timp de două săptămâni), fulgi de ovăz şi lăptişor de matcă (câte 10-20 mg de trei ori pe zi timp de două-trei săptămâni). De asemenea, nu trebuie să lipsească ceapa crudă sau sub formă de suc.

Sfecla roşie reglează tensiunea arterială, fiind folosită sub formă de macerat (100 g rădăcină rasă în 500 ml de apă timp de două ore) din care se consumă câte o treime din cantitatea înainte de fiecare masă.

Pentru bolnavii hipotensivi sunt recomandate câteva cure pe an:

- cură cu suc de orz verde (3 pahare pe zi) timp de o lună pe trimestru;

- cură cu sucuri naturale de fructe şi crudităţi pe o durată de două luni, consumând zilnic următoarele produse: morcov (300 ml), spanac (90 ml), păstârnac (50 ml), ţelină (50 ml), sfeclă roşie (150 ml), castraveţi (120 ml), fasole verde (30 ml) şi mere (300 ml).

În fiecare dimineaţă se ia o singură ceaşcă de cafea naturală sau un pahar cu vin roşu natural, care ridică valoarea tensiunii arteriale, iar pacientul se simte bine toată ziua, nu mai are dureri de cap, ameţeli, dispare starea de somnolenţă, iar randamentul fizic şi intelectual revine la normal. Se va evita excesul de alcool.

Renunţaţi definitiv la fumat!

Se impune o muncă temperată şi ordonată, cu suficiente ore de somn, activitate fizică în aer liber, exerciţii fizice moderate şi sporturi adecvate vârstei şi mers pe jos, ideal desculţ prin iarba îmbibată cu rouă. Urmează un masaj al membrelor şi duşuri de înviorare. Se va evita surmenajul fizic şi intelectual, precum şi călătoriile cu avionul pe distanţe mari. Vacanţa se va face în staţiuni de odihnă situate la altitudini mai mari, mult mai indicate decât sejurul la mare. Zilnic, pacientul va face exerciţii de respiraţie circa 10 minute, de trei ori pe zi, cu inspiraţie profundă pe nas timp de 7 secunde şi expiraţie prelungită pe gură tot 7 secunde. După aceste expiraţii, plămânii se golesc de aerul viciat, iar oxigenul proaspăt inspirat va pătrunde în toate alveolele pulmonare.

Pacientul hipotensiv va renunţa definitiv la fumat, iar trecerea din poziţia culcat (clinostatică) la poziţia verticală (ortostatică) va sta câteva secunde pe marginea patului pentru adaptarea organismului la această schimbare, evitând astfel senzaţia de ameţeală sau pierderea cunoştinţei. Ca atitudine generală se recomandă o permanentă împăcare cu sine, reglând aspiraţiile în funcţie de posibilităţile de realizare.