Sănătate|Duminica, 22 Iulie 2007

Păducelul, laptele bătrânilor, leac pentru cardiaci

prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ

Astăzi vom prezenta un arbust creat de Dumnezeu pentru a ajuta bolnavii

cardiaci şi persoanele de vârsta a treia, mai ales cele cu suferinţe de inimă şi nervi. Încă din vremuri străvechi, păducelul era cunoscut pentru proprietăţile sale terapeutice, confirmate şi reconfirmate de medicii timpului, începând cu învăţaţii antici Galenius şi Dioscorides.

În Evul Mediu, chimistul Paracelsus introducea florile şi frunzele de păducel în celebrele elixiruri de tinereţe şi de viaţă lungă. În toate ţările Europei şi ulterior în întrega lume, păducelul a devenit cunoscut ca planta vieţii sau a tinereţii veşnice, având aceleaşi virtuţi ca şi Ginsengul la asiatici.

Specialiştii francezi numesc preparatele din păducel „laptele bătrânilor“, ca o aluzie la florile albe ale plantei şi la proprietăţile tămăduitoare excepţionale constatate la persoanele vârstnice, cu inima şubrezită. De aceea, bătrânii francezi beau zilnic cel puţin un ceai de păducel, convinşi că le prelungeşte viaţa cu minimum 10 ani.

În România s-a păstrat o veche tradiţie, transmisă încă de la daco-romani, care omagiază proprietăţile miraculoase ale păducelului. Se spune că la sărbătorile primăverii din timpul înfloririi plantelor de mai, tinerii care au primit mărţişoare la 1 Martie căutau un păducel mai înalt, de ramurile căruia agăţau mărţişorul cel mai drag „pentru ca în tot anul să fie frumoşi ca florile, norocoşi, feriţi de boli şi de deochi“. Efectul ocrotitor se va păstra până în primăvara următoare, prin firul bicolor al mărţişorului care ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Medicina tradiţională de la noi foloseşte preparatele din păducel la peste 50 de afecţiuni maladive, în principal la cele cardiace şi nervoase.

Izvoarele de sănătate îşi au originea în primele zile ale lunii mai când păducelul, un arbust spinos şi uscăţiv, se încarcă cu mantia albă a florilor transformându-se din cenuşăreasa dealurilor într-o zână frumoasă, înveşmântată într-un voal alb şi parfumat. Câteva zile, văzduhul se umple cu albul milioanelor de petale purtate de adierea vântului de primăvară.

Învăţaţi să recunoaşteţi planta!

Păducelul este un arbust spinos, uneori arborescent, cu frunze lobate şi flori albe-crem, uneori roze, frumos mirositoare, grupate în buchete. În clasificarea botanică face parte din familia Rosaceae (ca şi măceşul) şi cuprinde circa 250 de specii răspândite în toată lumea, majoritatea cu proprietăţi medicinale, dintre care în România se găsesc cinci specii, cu denumiri populare de păducel, gherghin, gherghinar, mărăcine alb, mălăeţ şi mălaiul cucului.

Creşte în toată ţara, mai mult în sudul şi estul ţării, din zona de câmpie până în ariile submontane, răspândită în liziere, crânguri, tufărişuri, poieni, margini de pădure şi pe versanţii însoriţi, urcând până la altitudinea de 1.400 metri.

Organele vegetale utilizate în scopuri terapeutice sunt florile, frunzele şi fructele. Florile se culeg manual, împreună cu frunzele în buchete, la începutul înfloririi, pe timp însorit, după ce s-a ridicat roua, între orele 11-15. Se transportă în săculeţi de pânză şi se usucă la umbră, în strat subţire, cu întoarcere zilnică pentru a evita degradarea, de preferinţă în poduri acoperite cu tablă. Artificial se usucă la temperaturi sub 350C.

Fructele cărnoase, comestibile se recoltează manual, fără peduncul, de preferat toamna, după căderea brumei, când sunt bine coapte şi au culoarea roşie şi gustul dulceag, uşor acru-astringent, datorită conţinutului în vitamina C.

Fructele se deosebesc de alte fructe roşii de toamnă prin aceea că păstrează resturile sepalelor în partea superioară. Uscarea se face la umbră în încăperi încălzite şi bună aerisire, iar artificial la temperaturi sub 350C pentru flori şi 700C pentru fructe, cu ventilaţie continuă. Randamentul la uscare este 5:1 la flori şi 2,5:1 la fructe.

Se recomandă evitarea culegerii florilor şi a fructelor de la tufele situate în vecinătatea imediată a drumurilor intens circulate.

Conţinut bogat în substanţe bioactive

Puţine plante conţin în organele vegetale o atât de mare diversitate de substanţe bioactive care imprimă efecte directe asupra aparatului cardiovascular şi asupra sistemului nervos. Cel mai activ este acidul crataegic, un compus triterpenic format din trei acizi organici (cratagolic, neotegolic şi acantolic). Alte proprietăţi terapeutice derivă din acţiunea unor derivaţi flavonoidici şi antocianici, diferiţi acizi (ursolic, oleanolic, clorogenic, cafeic, citric, tartric), taninuri de natură catehinică şi amine biogene (tiramină, amilamină, trimetilamină, feniletilamină).

Parfumul florilor este dat de un ulei eteric, bogat în aldehidă anisică, cu acţiune sedativ-cardiacă, asemănătoare valerianei. De mare importanţă este şi conţinutul în vitamine (C şi B) şi în săruri minerale.

Proprietăţile terapeutice

Păducelul are însuşiri multiple, pe măsura conţinutului foarte variat de principii active existente în flori, frunze şi fructe. În primul rând sunt luate în considerare acţiunile exercitate asupra aparatului cardiovascular: vasodilatatoare în special la nivelul vaselor coronariene şi periferice, hipotensive, brahicardizante, tonic-cardiace şi tonotrope asupra miocardului datorită compuşilor flavonici.

În sistemul nervos central acţionează prin efecte sedative, antispasmodice şi uşor hipnotice. În plus acţionează ca bronhodilatator, febrifug şi stimulator al respiraţiei.

Alină bolile inimii

Efectele tămăduitoare ale produselor sunt asigurate de amestecul complex al principiilor active care acţionează sinergic asupra diferitelor afecţiuni maladive.

Se pare că nu există în natură un prieten mai bun al inimii decât păducelul, care intră în rândul remediilor cu cea mai mare eficienţă în prevenirea şi tratarea bolilor cardiace şi vasculare, mai ales dacă au la bază un substrat nervos.

Dintre aceste afecţiuni pot fi menţionate:

- insuficienţă cardiacă manifestată prin miocardită, cardiopatie ischemică (dureroasă sau nedureroasă) şi riscul acceselor de angină pectorală (Angor pectoris);

- hipertensiune arterială şi tensiune oscilantă care sunt reglate prin îmbunătăţirea vascularizaţiei, în urma vasodilataţiei arteriale, coronariene şi periferice;

- tulburări de ritm cardiac cu extrasistole, palpitaţii, tahicardie paroxistică, aritmii, spasme vasculare şi bufeuri congestive;

- ateroscleroză coronariană cu blocarea sau reducerea fluxului de sânge oxigenat de la inimă spre creier, tratamentele având rolul de a îmbunătăţi circulaţia la nivelul scoarţei cerebrale şi de a preveni accidentele cerebrale (congestie);

- nevroze cardiace şi stări de excitabilitate cu aritmie perceptibilă.

În toate aceste boli cardiovasculare, efectele benefice ale tratamentelor cu preparate din păducel sunt recunoscute de toţi medicii terapeuţi, care apreciază acţiunea stimulatoare asupra activităţii inimii bolnave, şi întărirea forţei de contracţie, mai ales după sechele post-infarct. În bolile cardiace degenerative se inhibă pătrunderea ionilor de calciu în celulele miocardice şi se reia nutriţia optimă a muşchiului cardiac.

Calmează afecţiunile sistemului nervos

Un tratament bine condus are un rol esenţial în calmarea sistemului nervos, intervenind în:

- stări de nervozitate şi distonii neurovegetative (spaime, atacuri de panică, ameţeli, migrene, ţiuituri în urechi);

- emotivitate excesivă la persoane cu labilitate psihică, sensibile, irascibile şi permanent agitate;

- insomnii, dureri de cap, oboseală, stări de anxietate şi depresie psihică;

- agresivitate şi tulburări de comportament la copiii impulsivi, cu tendinţe spre bătăi, distrugeri, ţipete, violenţă verbală.

S-a constatat că păducelul are un rol important în oxigenarea şi hrănirea celulelor nervoase, mărind capacitatea de apărare a organismului.

Combate tulburările de pubertate

De multă vreme au fost constatate acţiunile favorabile în prevenirea şi combaterea tulburărilor de pubertate şi de menopauză cu bufeuri, insomnii sau stări de nervozitate şi nelinişte la femei.

Alte efecte au fost evidenţiate în reducerea colesterolului, în unele afecţiuni degestive (diaree, dizenterie, dispepsii, litiază biliară), iar în uz extern, contra unor boli de piele (panariţiu, lichen, bătături, mâncărimi pe tălpi şi între degetele picioarelor).

Păducelul - laptele bătrânilor

La persoanele de vârstă înaintată, păducelul este cel mai bun remediu în fazele de degenerare a cordului, previne alterarea capacităţii mentale specifică senilităţii, îndepărtează depresiile psihice şi simptomele bolii Alzheimer. Creşte cu 40% capacitatea de efort fizic şi intelectual, respiraţia este mai bine reglată, iar inima are o rezistenţă sporită la solicitările îndelungate şi la stresul cotidian.

Tinctura de păducel

Extractele de păducel, obţinute în alcool, macerate, vin şi siropuri, sunt apreciate ca cele mai eficiente medicamente de origine vegetală pentru dereglările cardiovasculare şi ale sistemului nervos.

Tinctura de păducel se prepară din 20 g flori, frunze sau fructe uscate care se mărunţesc într-un mojar sau se macină şi se pun la macerat în 100 ml alcool 600, timp de 10 zile, într-un borcan închis ermetic. Se strecoară prin tifon în sticluţe închise la culoare. În cantitate mai mare se iau 10 linguri plantă uscată la 500 ml alcool 600 care se macerează 14 zile. Se consumă intern câte 10-15 picături, diluate în 50 ml apă, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de mesele principale, în cure de 3 săptămâni pe lună.

Tratamentele cu tinctură pot avea efecte remarcabile, preventive şi curative, în primul rând în bolile de inimă şi de circulaţie sanguină cum ar fi cardiopatia ischemică, angina pectorală, hipertensiune arterială, nevroze şi aritmii cardiace (palpitaţii, extrasistole de orice natură, tahicardie paroxistică) şi edeme cardiace cu umflarea picioarelor şi mâinilor, ca urmare a acţiunii vasodilatatoare generale şi coronariene şi de irigare normală a creierului şi inimii, prevenind infarctul şi favorizând activitatea continuă a muşchiului cardiac.

La crizele de angină pectorală, manifestate prin dureri acute în zona inimii sau ca o gheară spre umărul stâng, bolnavul va fi întins la orizontală, în repaus absolut şi cu capul mai sus, fără masaje sau gimnastică respiratorie şi va lua înghiţituri rare de tinctură.

În combaterea hipertensiunii arteriale, cura cu tinctură de păducel, eventual asociată cu tinctură de talpa-gâştei, se face în paralel cu o alimentaţie vegetariană, cu multe crudităţi, săracă în sare şi fără condimente iuţi.

Tinctura de păducel este benefică şi în combaterea stărilor de nervozitate, emotivitate excesivă, la epuizarea fizică sau psihică a organismului şi în starea de oboseală, amnezie, tetanie şi anxietate, provocând un somn liniştitor.

Se poate sublinia că tinctura de păducel se asociază bine cu tinctura de valeriană (în părţi egale) din care se iau câte 30-50 picături de 3 ori pe zi, înainte de mese, cu efecte deosebite în bolile de inimă şi de nervi. Luată în doze de 3-4 linguriţe pe zi, în cure de câte o lună, tinctura de păducel are efecte excepţionale în oprirea tulburărilor de menopauză, mai ales când se asociază cu dieta lacto-vegetariană cu multe crudităţi.

Infuzia de păducel combate palpitaţiile

Infuzia de păducel (flori, frunze, fructe) se prepară din 1 linguriţă plantă uscată la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit timp de 10-15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, fracţionate în mai multe reprize, înainte de mesele principale, în cure de 2-4 luni.

Efectele consumului de infuzie sunt constatate imediat în prevenirea şi combaterea suferinţelor cardiovasculare (palpitaţii, hipertensiune, angină pectorală), mai ales la persoane de vârsta a treia. Calmează şi stabilizează stările nevrotice, alungă gândurile stresante, atacurile de panică, emoţiile şi starea de anxietate cuplată cu depresia psihică. După consum se produce un somn fără coşmaruri, iar la femei se elimină tulburările de menopauză. La persoane cu varice pronunţate la picioare este indicat să se bea zilnic un litru infuzie din flori de păducel; în care s-a macerat, timp de minim o oră, coaja de la o lămâie, într-o cură de 5 luni.

Pentru a avea efecte sporite, infuzia de păducel se asociază cu valeriana sau cu talpa-gâştei iar pentru a căpăta un gust plăcut se adaugă o cantitate mică dintr-o plantă aromatică (tei, mentă, busuioc, lavandă).

Decoct indicat în enterocolită

Decoctul de păducel se prepară prin macerarea fructelor zdrobite (100 g) în 200 ml apă rece. După 12 ore se fierbe timp de 5 minute, se infuzează acoperit 10-15 minute, se strecoară şi se beau câte 2 căni pe zi având efecte cardiotonice sau în tratarea enterocolitelor, a enteritei şi a unor infecţii genitale (leucoree). Un decoct cu mare eficienţă în combaterea tulburărilor cardiace de origine nervoasă se obţine dintr-un amestec de flori şi frunze de păducel (1,5 părţi), talpa gâştei (4,5 părţi), rădăcini de valeriană (1,5 părţi), flori de tei (1,5 părţi), frunze de mentă (0,5 părţi) din care se beau câte două pahare pe zi.

Extern se utilizează sub formă de comprese sau cataplasme în boli de piele sau la spălatul feţei pentru curăţirea şi netezirea tenului.

Siropul de păducel, calmant pentru copii şi adulţi

Siropul de păducel se prepară într-un borcan de sticlă cu capac în care se pun, alternativ, un strat de flori proaspete şi tocate mărunt şi un strat de miere de albine până la umplerea borcanului, ultimul fiind stratul de aprox. 2 cm de miere. Borcanul se închide ermetic şi se păstrează la întuneric şi la răcoare, timp de 4-5 săptămâni, după care se strecoară în sticluţe închise la culoare. Se ia câte o lingură de 4 ori pe zi, în cure de lungă durată, având efecte excelente de tonic-cardiac, calmant al sistemului nervos central şi al stării psihologice, cu reducerea impulsurilor agresive ale copiilor şi adulţilor.

Pulberea de păducel se prepară din flori uscate, măcinate fin, din care se ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi, pe stomacul gol, înghiţind puţină apă, într-o cură de 3 luni.

Tratamentul favorizează vascularizarea muşchiului cardiac, calibrarea vaselor de sânge care alimentează inimă, elimină sechelele post-infarct şi stabilizează valorile tensiunii arteriale. De asemenea, poate reduce cu 40% nivelul colesterolului din sânge având acţiuni pozitive şi în tratarea arteritelor obliterante.

Vinul de păducel se prepară din 50 g flori de păducel ^ 50 g vâsc care se macerează timp de 7 zile în 500 ml vin alb; se strecoară şi se bea câte ½ pahar înainte de mesele principale având efecte în tulburări de menopauză, insomnii ale cardiacilor şi dispepsii la stomac de origini nervoase.

Coloranţi pentru lână din fructe coapte

În bucătăria fără foc se foloseşte salata preparată din petale de păducel amestecate cu frunze fragede de păpădie şi de spanac. Din fructele bine coapte se obţine o pastă care foloseşte la creme sau la alte dulciuri.

În medicina veterinară se recomandă pentru tratarea animalelor cu edeme cardiace, nevroze cardiace, insuficienţă coronariană, degenerescenţă miocardică, miocardoză de natură toxică şi infecţioasă.

Din fructele coapte se pot obţine coloranţi vegetali pentru lână şi borangic dând culori ocru-închis şi cafeniu-roşcat. Din buchete de flori, frunze se obţin culori ocru-închis în diferite nuanţe.

Arbuşti de păducel pentru decorul grădinilor

În parcuri şi grădini sunt plantaţi arbuşti de păducel în scopuri ornamentale şi de protecţie ca gard viu ghimpos, dând decoraţiuni frumos armonizate în combinaţii cu alte specii dendrologice.

Cu cât ne aplecăm cu mai mare atenţie asupra tainelor vindecării naturiste cu ajutorul darurilor preţioase ascunse în imensitatea speciilor din flora globului, cu atât descoperim, mai repede, că suntem înconjuraţi, la tot pasul, de minuni tămăduitoare de care putem beneficia cu mari speranţe şi încredere.

Când privind primăvara un arbust de păducel, încărcat cu flori albe ca neaua, avem în faţă expresia frumuseţii şi tinereţii veşnice, izvorul de pace profundă, linişte şi puritate sufletească. Albul florilor devine pentru noi un balsam al tuturor tensiunilor emoţionale având rolul de a calma, alina şi purifica gândurile şi sentimentele.

Atât florile albe de primăvară, cât şi fructele, care înroşesc colinele sub mângâierea razelor palide ale soarelui de toamnă, au efecte aproape magice asupra persoanelor în etate la care trecerea anilor a erodat ceva din mecanismele de funcţionare neîntreruptă a inimii şi din capacităţile mentale

Preparatele din păducel, considerate lactatele recomandate pentru bătrâni, sunt total lipsite de nocivitate şi foarte bine tolerate de organism, contribuind la prelungirea duratei de viaţă, cu păstrarea nealterată a facultăţilor fizice şi mentale.

 

Ultimele ştiri

Evanghelia de Duminică

  • Iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele - lumina vieţii creştine
    Iubirea-fata-de-Dumnezeu-si-de-aproapele---lumina-vietii-crestine

    Duminica a XV-a după Rusalii (Porunca cea mai mare din lege) Matei 22, 35-46 În vremea aceea s-a apropiat un învăţător de lege şi, ispitindu-L pe Iisus, L-a întrebat: Învăţătorule, care poruncă este mai mare în lege? Iar Iisus i-a răspuns: să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot ...

  • Haina de nuntă cerească - lumina sufletului curat
    Haina-de-nunta-cereasca---lumina-sufletului-curat

    Evanghelia Duminicii a XIV-a după Rusalii (Pilda nunţii fiului de împărat) Mt. 22, 1-14 Zis-a Domnul pilda aceasta: asemănatu-s-a împărăţia cerurilor unui împărat care a făcut nuntă fiului său şi a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei nu au vrut să vină. Iarăşi a mai trimis ...

  • Slujitorii răi pierd împărăţia lui Dumnezeu
    Slujitorii-rai-pierd-imparatia-lui-Dumnezeu

    Evanghelia Duminicii a XIII-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor celor răi) Matei 21, 33-44 Zis-a Domnul: Ascultaţi pilda aceasta: era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie şi a împrejmuit-o cu gard; apoi a săpat într-însa teasc, a clădit un turn de pază şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a ...

  • Viaţa veşnică se dobândeşte prin milostenie
    Viata-vesnica-se-dobandeste-prin-milostenie

    Evanghelia Duminicii a XII-a după Rusalii (Tânărul cel bogat) Matei 19, 16-26 În vremea aceea s-a apropiat de Iisus un tânăr oarecare şi I-a zis: Învăţătorule bun, ce să fac ca să am viaţa veşnică? Iar El i-a zis: de ce-Mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai singur Dumnezeu; iar dacă ...

  • Iertarea aproapelui ne face milostivi ca Dumnezeu
    Iertarea-aproapelui-ne-face-milostivi-ca-Dumnezeu

    Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv) Matei 18, 23-35 Zis-a Domnul: ascultaţi pilda aceasta: asemenea este împărăţia cerurilor cu un împărat care a hotărât să facă socoteala cu slujitorii săi. Şi, începând să facă socoteala, au adus la el pe un datornic cu zece mii de talanţi. Dar, neavând ...

  • Credinţa, rugăciunea şi postul alungă demonii
    Credinta-rugaciunea-si-postul-alunga-demonii

    Duminica a X-a după Rusalii (Vindecarea lunaticului) Matei 17, 14-23. "În vremea aceea, iată s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui şi zicând: Doamne, miluieşte pe fiul meu, că este lunatic şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc şi de multe ori în apă. Şi l-am adus la ucenicii ...

  • Credinţa puternică învinge încercările vieţii
    Credinta-puternica-invinge-incercarile-vietii

    Evanghelia Duminicii a IX-a după Rusalii (Umblarea pe mare a Mântuitorului şi potolirea furtunii) Matei 14, 22-34 În vremea aceea a silit Iisus pe ucenicii Săi ca să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui, pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor. După ce a dat drumul mulţimilor, Iisus ...

  • Darurile se înmulţesc prin binecuvântare
    Darurile-se-inmultesc-prin-binecuvantare

    Evanghelia Duminicii a VIII-a după Rusalii (Înmulţirea pâinilor şi a peştilor). Matei 14, 14-22 În vremea aceea, Iisus a văzut mulţimea de oameni şi I S-a făcut milă de dânşii şi a tămăduit pe toţi bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, s-au apropiat de dânsul ucenicii Săi şi I-au zis: locul acesta ...

  • Credinţa în Hristos aduce vindecare
    Credinta-in-Hristos-aduce-vindecare

    Evanghelia Duminicii a VII-a după Rusalii (Vindecarea a doi orbi şi a unui mut în Capernaum) Matei 9, 27-35. În vremea aceea, pe când trecea Iisus, s-au luat după Dânsul doi orbi; aceştia strigau şi ziceau: miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat El în casă, au venit ...

  • Credinţa celor milostivi ajută pe cel bolnav
    Credinta-celor-milostivi-ajuta-pe-cel-bolnav

    Duminica a VI-a după Rusalii (Vindecarea slăbănogului din Capernaum) Matei 9, 1-8 "În vremea aceea, intrând în corabie, Iisus a trecut marea înapoi şi S-a întors în oraşul Său. Şi iată că I-au adus pe un slăbănog, care zăcea în pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: îndrăzneşte fiule; ...

  • Bunătatea lui Hristos eliberează oamenii de răutatea demonilor
    Bunatatea-lui-Hristos-elibereaza-oamenii-de-rautatea-demonilor

    Duminica a V-a după Rusalii (Vindecarea a doi demonizaţi) Matei 8, 28-34; 9,1 "În vremea aceea, când a trecut Iisus dincolo, în ţinutul Gherghesenilor, iată că l-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte, foarte furioşi, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela. Şi iată au început să strige ...

  • Iubirea lui Hristos trezeşte în păgâni credinţă milostivă
    Iubirea-lui-Hristos-trezeste-in-pagani-credinta-milostiva

    Duminica a IV-a după Rusalii. (Vindecarea slugii sutaşului) Matei 8, 5-13. "În vremea aceea, când a intrat Iisus în Capernaum, iată că s-a apropiat de Dânsul un sutaş, rugându-L şi grăind: Doamne, servitorul meu zace în casă bolnav, cumplit chinuindu-se. Iisus i-a zis: voi veni şi-l voi tămădui. Dar sutaşul, răspunzând, a ...

  • Căutarea Împărăţiei lui Dumnezeu, prioritate a vieţii veşnice
    Cautarea-Imparatiei-lui-Dumnezeu-prioritate-a-vietii-vesnice

    Duminica a III-a după Rusalii (Despre grijile vieţii) Matei 6, 22-33 "Zis-a Domnul către dânşii: luminătorul trupului este ochiul; dacă va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat; iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care este în tine, este întuneric, ...

  • Chemarea Apostolilor pregăteşte taina Bisericii
    Chemarea-Apostolilor-pregateste-taina-Bisericii

    Duminica a II-a după Pogorârea Duhului Sfânt (a Sfinţilor Români) Mt. 4, 18-23 "În vremea aceea, pe când umbla Iisus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi fraţi: pe Simon, care după aceea a fost numit Petru, şi pe Andrei, fratele acestuia, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari, şi le-a ...

  • Sfinţii, lucrarea Duhului Sfânt în lume
    Sfintii-lucrarea-Duhului-Sfant-in-lume

    Duminica I după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor) Matei 10, 32-35, 37-38, 19, 27-30 "Zis-a Domnul către ucenicii Săi: pentru cel care va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, voi mărturisi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, şi ...

Opinii

Lumina din cuvânt: Cum trebuie să fie o prietenie între un băiat şi o fată
În prietenie e ca şi în vasele comunicante: fiecare oferă şi fiecare primeşte. Primeşte ce i se dă şi oferă ceea ce...
EDITORIAL: Editorial: Pensia sau Educaţia, în varianta oul sau găina
Ne-am fi aşteptat ca în această vară caniculară dezbaterea publică pe teme politice să intre în vacanţă şi să fie înlocuită cu...
Educaţie şi integrare: Dependenţa în educaţie
Că e nevoie de educaţie - nu mai încape îndoială. Cu toţii recunoaştem că pentru a deveni om trebuie să treci printr-un...
Religie şi fenomen: Castele, trecut şi prezent
În India, oamenii se legitimează, în general, prin însemnele spaţiului social şi profesional căruia aparţin. Orice ins poate fi recunoscut imediat după...
Primim de la cititori: „Curăţirea inimii“
Acest volum, aparţinând arhimandritului Spiridonos Logothetis şi apărut la noi în 2006, la Editura „Sophia“, în traducerea pr. Ştefan Tica răspunde unei...

Jurnalul Trinitas TV   Duminica, 25 Iulie 2010

Arhivă

Vremea

Bucuresti

Înnorat
Temperatura: 22°C
Umiditate: 20%
Vânt: v la 14 km/h

jo

Senin
4°C | 24°C
vi

Senin
9°C | 24°C


Parţial Însorit
9°C | 23°C
du

Senin
9°C | 24°C

SATI - Studiul de audienta si trafic internet