Tratamente din plante pentru ciroza hepatică

• E-mail
• Print
• RSS
• digg Facebook Twitter Stumble Reddit del.ico.us Buzz
• Text

Ciroza hepatică este o îmbolnăvire cronică a ficatului, constând din inflamarea şi lezarea ţesutului conjunctiv, cu evoluţie progresivă spre modificarea structurii ficatului şi sclerozarea ţesuturilor în benzi. Boala continuă spre atrofiere, din cauza distrugerii morfo-funcţionale a unei părţi din celulele hepatice active şi înlocuirea lor, treptată, cu ţesut fibros.

Ficatul pierde capacitatea de conversie a lipidelor şi de neutralizare a toxinelor sau medicamentelor pătrunse în interiorul său. Acum apare inapetenţa pentru grăsimi, greţuri şi balonări abdominale. Vehicularea sângelui prin celulele ficatului este diminuată, treptat instalându-se insuficienţa hepatică.

Pe plan mondial, boala este în creştere, mai frecvent între vârstele de 45-60 de ani, cu precădere la bărbaţi (de trei ori mai mult decât la femei). În prezent are o pondere mare în mortalitatea generală, înregistrându-se, anual, peste 300.000 de decese pe glob.

Declanşarea cirozei hepatice depinde de diferiţi factori:

- factori infecţioşi (hepatita virală, malarie, sifilis, tuberculoză şi alte infecţii bacteriene);

- intoxicaţii grave (consum exagerat şi îndelungat de alcool, tutun, compuşi organo-fosforici, insecticde, erbicide, deratizante, tetraclorură de carbon, depuneri în ficat de plumb, fier, cupru şi medicamente degradate);

- factori nutriţionali (carenţe în proteine şi vitamine);

- dereglări metabolice (obezitate, diabet);

- tulburări circulatorii cu insuficienţă cardiovasculară;

- dereglări endocrine (hipertiroidism).

Mai pot interveni regimurile alimentare dezechilibrate, cu exces de grăsimi animale, uneori râncede.

Simptomele de manifestare sunt: astenia fizică şi psihică, insomnie, oboseală generală, somnolenţă până la delir şi comă profundă, anxietate, sângerări pe nas, umflături ale membrelor inferioare, tremurături involuntare ale degetelor. La nivelul ochilor apare colorarea în galben a mucoaselor globilor oculari. Extern, se constată înroşirea epidermei de la baza palmelor, albirea unghiilor, apariţia unor steluţe şi dungi vasculare pe tegumentele abdominale, căderea părului.

Bolnavul acuză dureri în zona ficatului, balonări abdominale cu flatulenţă, greţuri, hemoragii gingivale, nazale şi gastrice, diaree, dureri osoase, edeme ale picioarelor, lipsa poftei de mâncare (mai ales pentru grăsimi), creşterea glandelor mamare la bărbaţi, atrofierea testiculelor, tulburări menstruale şi sterilitate la femei.

Prin evoluţie, ciroza hepatică poate prezenta două tipuri:

- ciroza atrofică, cu ficat mic şi suprafaţă neregulată;

- ciroză biliară, cu ficat mare şi suprafaţă regulată.

Evoluţia cirozei este lentă şi devine cronică, relativ bine suportată de bolnav. În primele faze poate apărea ascita, cu mărirea în volum a abdomenului şi a splinei, ombilic proeminent, reţea venoasă vizibilă, insuficienţă hepatică şi litiază biliară. În fazele mai avansate apar hemoragii interne prin ruperea venelor la nivelul varicelor esofagiene, pancreatită cornică, peritonită bacteriană, bronhopneumonie, tuberculoză pulmonară, tulburări cardiovasculare, renale şi nervoase, tremurături, encefalopatie, tulburări de vorbire, decalcifierea oaselor, tromboflebită, cancer hepatic, delir şi comă cu sfârşit fatal.

Amestecurile de plante sunt foarte utile

În tratamentul cirozei hepatice este indicat consumul sub formă de infuzie sau decoct din plante medicinale ca obligeană, cimişir, rostopască, cicoare, anghinare, zburătoare, pufuliţă, cătină albă, sunătoare, salvie, armurariu, păpădie, ventrilică.

La fel de utile sunt şi amestecurile de plante sub formă de decoct:

- rădăcini de pir (80 g);

- herba de pelin alb (40 g);

- herba de cicoare (80 g);

- rădăcini de leuştean (40 g);

- frunze de dud alb (350 g);

- frunze de dud negru (250 g);

- frunze de patlagină (60 g);

- herba de troscot (60g);

- frunze de urzică vie (40 g).

sau:

- herba de pelin alb (10 g);

- flori de gălbenele (30 g);

- herba de coada-calului (30 g);

- flori de rozmarin (20 g);

- frunze de salvie (30 g);

- flori de soc (20 g).

Alte tratamente constau din comprese calde în zona ficatului cu tinctură suedeză şi oţet diluat, cataplasme pe abdomen cu ridichi rase sau frunze de varză strivite sau cataplasme cu argilă, pusă călduţă, în strat subţire, pe regiunea hepatică, seara şi se ţine toată noaptea.

Consumaţi sucuri de fructe, cereale şi produse lactate

Ţinând seamă de consecinţele nefaste ale alterării funcţiilor ficatului este necesară aplicarea unei terapii energice, bine controlată, în care alimentaţia dietetică ocupă un loc deosebit de important, mai ales că bolnavul manifestă o lipsă acută a poftei de mâncare. Se va ţine seamă de formele clinice ale cirozei şi de complicaţiile apărute.

În crizele de ciroză hepatică se începe cu câteva zile de repaus obligatoriu la pat şi regim de protecţie cu lichide. Se continuă cu un regim alimentar complet (circa 45 cal/kg corp pe zi), bogat în proteine şi vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub formă de lapte, produse lactate şi cereale, mai ales seminţe germinate de orz şi grâu, ţinând seama că bolnavul metabolizează foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din produsele lactate, margarină, untdelemn şi puţin unt. Glucidele vor acoperi consumurile energetice prin cantitatea de 300-400 g/zi.

Nu se va neglija necesarul de vitamine, atât hidrosolubile, cât şi liposolubile, precum şi sărurile minerale, care măresc vitalitatea organismului şi reglează metabolizarea alimentelor consumate.

În ciroza hepatică compensată sunt recomandate alimente cu efect de stimulare a funcţiei hepatice:

- fructe: agrişe, cireşe, vişine, fragi, gutui, pepeni verzi, prune, struguri (1-2 kg/zi), ienupăr (10-15 fructe proaspete zilnic) şi o cură de lămâi proaspete, îndulcite cu miere de albine;

- legume: fasole păstăi, tomate, ardei, dovlecei, morcov, vinete, spanac, salată, varză crudă şi ridichi;

- sucuri din legume proaspete: morcov, sfeclă roşie, varză, ridichi negre, castraveţi, precum şi suc din orz verde (câte o jumătate de pahar dimineaţa şi seara).

Cura de fructe, legume şi sucuri va dura minimum două luni.

Alte alimente admise pentru consum sunt: carnea slabă de vită, viţel sau pasăre, rasol din peşte alb, brânză proaspătă de vaci, urdă dulce, caş dulce, iaurt, smântână proaspătă, albuş de ou, untdelemn, pâine albă veche de o zi, paste făinoase rafinate, budinci, compoturi şi condimente aromate (cimbru, mărar, pătrunjel, leuştean, dafin), care au rolul de a stimula apetitul şi de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate.

Alimentaţia zilnică va fi fracţionată în 5-6 mese, fiecare în volum redus pentru a evita efortul de digestie la care ar fi supus ficatul şi pancreasul.

Grăsimile şi alcoolul sunt strict interzise

Lista alimentelor interzise începe cu băuturile alcoolice, grăsimile animale încinse, mezeluri, afumături, conserve, prăjeli, sosuri grase, măruntaie, ouă, brânzeturi grase şi fermentate, leguminoase uscate, dulciuri concentrate, pâine albă proaspătă şi sărată, cozonac, condimente iritante, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolată.

O detaliere se va face asupra consumului de alcool, care reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale cirozei şi hepatitei cronice.

La omul sănătos ingerarea zilnică nu trebuie să depăşească 12 g de alcool absolut, ceea ce corespunde cu 45 ml de cognac, 180 ml de vin sau 360 ml de bere. Apariţia cirozei şi a bolii hepatice este declanşată începând cu 60 g de alcool pe zi pentru bărbaţi şi 20 g pe zi pentru femei. Trebuie să se ştie că din cantitatea totală de alcool ingerată în organism, peste 95% este absorbită în 15-30 de minute, la nivelul tractului digestiv şi este dirijat spre ficat. Doar 3-5% din alcool este eliminat prin rinichi şi plămâni.

La marii consumatori de alcool, ficatul se măreşte în volum, dând un prim simptom al cirozei. După pătrunderea în ficat, alcoolul se metabolizează foarte lent, într-un proces enzimatic de oxidare. Tot ca urmare a oxidării unei cantităţi mari de alcool în ficat are loc şi dereglarea metabolismului glucidic, ceea ce explică procesul de hipoglicemie constatat la alcoolici. De asemenea, alcoolicii cronici devin foarte sensibili la numeroase medicamente, care devin toxice prin blocarea metabolizării.

La un consum de peste 180 g de alcool zilnic, timp de 10-15 ani, se ajunge, în mod sigur, la hepatopatii cronice şi la ciroză hepatică.

Regimul de viaţă

Pentru accelerarea vindecării cirozei hepatice se aplică comprese calde, inclusiv parafină, ţinute două ore pe zona toracică dureroasă, folosind săculeţi în care se opăresc flori de fân. De asemenea, se recomandă aplicarea de cataplasme de argilă sau ceapă cu varză şi tărâţe pentru decongestionarea ficatului (4 foi de varză, 3 cepe, 250 g de tărâţe fierte). Acestea se acoperă cu o faşă elastică şi se lasă timp de 90 de minute. Bolnavul va evita eforturile fizice prelungite, infecţiile interne şi erorile posibile în intervenţiile chirurgicale şi în tratamentele medicamentoase.